De la istoria ideilor la istoria de familie
Ioan Stanomir s-a născut la Focșani, în 1973, și predă la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. A scris despre istoria ideilor politice, constituționalism și formele pe care le-a luat conservatorismul românesc. În Conștiința conservatoare (2004) și Spiritul conservator. De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), lectura textelor politice se împletește cu istoria instituțiilor și a limbajului public.
Apărarea libertății (1938–1947) (2010) privește un interval în care libertățile publice au fost restrânse sub regimuri succesive. Sfinxul rus. Idei, identități și obsesii mută privirea către Rusia. Cele două cărți pot fi citite împreună pentru atenția pe care autorul o acordă cuvintelor și imaginilor prin care o comunitate își explică trecutul politic.
Memorie și recitire
O parte din activitatea sa este legată de proiecte scrise în colaborare. A lucrat cu Paul Cernat, Angelo Mitchievici și Ion Manolescu la O lume dispărută și la volumele Explorări în comunismul românesc. În Teodoreanu reloaded, apărută în 2011, Stanomir și Mitchievici revin asupra prozei lui Ionel Teodoreanu. Cartea este o intrare potrivită pentru cititorii interesați de întâlnirea dintre critică literară și istoria sensibilităților.
Registrul confesiv se vede în Mama. Istoria unei priviri. Scrisul despre familie și pierdere cere o altă apropiere de trecut decât analiza instituțiilor. Aici, întrebările despre memorie trec printr-o relație concretă, iar atenția se mută de la limbajul vieții publice la urmele lăsate de un om în viața altuia.