Ion Budai-Deleanu – autorul epopeii „Țiganiada”
Ion Budai-Deleanu (1760–1820), întâlnit și sub forma Ioan Budai-Deleanu, a fost poet, filolog, istoric și traducător român, reprezentant al Școlii Ardelene. Numele său este legat în primul rând de Țiganiada sau Tabăra țiganilor, epopee eroicomică în care aventurile, parodia și satira se combină cu ideile iluministe despre societate și libertate.
De la Cigmău la Viena și Liov
S-a născut la Cigmău, în Transilvania, la 6 ianuarie 1760. A studiat la Blaj și la Viena, într-un mediu intelectual preocupat de educație, filologie și modernizare. A intrat în contact cu reprezentanți ai Școlii Ardelene, între care Petru Maior, Gheorghe Șincai și Samuil Micu. Și-a continuat cariera în orașul Lemberg, astăzi Liov, unde a lucrat în administrația juridică și a desfășurat o susținută activitate de cercetare.
A scris lucrări de lingvistică, istorie și lexicografie în latină și germană. Printre preocupările sale se numără originea românilor, gramatica limbii române și posibilitățile de modernizare a scrisului. Creația sa literară în limba română are însă o expresivitate foarte diferită de rigoarea tratatelor erudite.
„Țiganiada” – epopeea eroicomică
Țiganiada evocă o ceată de personaje rome implicate într-o aventură plasată pe fundalul lumii lui Vlad Țepeș. Textul nu este o relatare istorică și nici o descriere obiectivă a comunităților rome, ci o ficțiune parodică, în care stereotipurile și ierarhiile epocii sunt folosite pentru efecte satirice. Cititorul de astăzi poate aprecia ingeniozitatea narativă și trebuie, în același timp, să înțeleagă expresiile și reprezentările în contextul secolelor XVIII–XIX.
Poemul se desfășoară în douăsprezece cânturi și împrumută convenții ale epopeii clasice: invocații, lupte, intervenții supranaturale și comentarii. Umorul apare când limbajul solemn este pus în contrast cu întâmplări mărunte sau absurde. Notele, vocile și discuțiile din jurul textului sporesc efectul de parodie.
Un manuscris publicat după moartea autorului
Budai-Deleanu a lucrat la mai multe versiuni ale epopeii, dar nu a văzut-o tipărită. O primă publicare a apărut în revista Buciumul român, în 1875–1877, la peste o jumătate de secol după moartea sa. Au urmat alte ediții, uneori cu diferențe de text și de ortografie. De aceea, anul publicării unei ediții nu trebuie confundat cu anul compunerii poemului.
„Trei viteji” și lucrările filologice
Poemul satiric neterminat Trei viteji continuă interesul autorului pentru parodie și pentru literatura europeană. Budai-Deleanu a redactat și tratate despre istoria populațiilor din Transilvania, o gramatică și proiecte de dicționare. Aceste scrieri îl arată ca pe un intelectual al Iluminismului, interesat atât de literatură, cât și de argumentarea istorică și lingvistică.
Cu ce să începi lectura?
Începe cu o ediție adnotată a Țiganiadei, preferabil cu glosar pentru vocabularul arhaic. Caută explicațiile despre parodie și despre convențiile epopeii, nu doar rezumatul întâmplărilor. Pentru a înțelege continuarea dezbaterilor culturale românești, poți citi apoi despre Ion Heliade Rădulescu, reprezentant al unei generații literare ulterioare.
