Ionel Pop (1889–1985) a fost avocat și scriitor român, născut la Gherla. Nepot al lui Iuliu Maniu, și-a petrecut o parte din copilărie la Bădăcin și Năsăud și a urmat liceul la Blaj. A trăit și a profesat în Transilvania, iar locurile cunoscute în acei ani revin în scrierile sale.
În 1918, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Ionel Pop a fost unul dintre cei opt notari ai adunării. A devenit secretar al Marelui Sfat Național și a făcut parte din primul Parlament al României Mari. În 1948 a fost condamnat de regimul comunist și a petrecut șase ani în detenție.
Memorie și proză despre natură
În Amintiri despre Iuliu Maniu, Pop scrie despre un membru al familiei a cărui viață a fost legată de istoria politică a Transilvaniei. Apropierea de Maniu îi dă memorialistului acces la gesturi și întâmplări personale, pe lângă momentele din viața publică.
Prietenia cu Mihail Sadoveanu a început în 1927, în jurul unei ieșiri la Valea Frumoasei. Pop urmărea cu atenție comportamentul animalelor și aduna observații proprii și istorii ale celor care cunoșteau pădurea. După eliberare a publicat mai mult de douăzeci de volume inspirate de natură și de viața animalelor.
Pentru cititorul atras de istoria Marii Uniri și de lumea lui Maniu, volumul de amintiri este un punct de plecare. Proza despre natură urmărește un alt fir al aceleiași vieți, în care răbdarea observației și memoria locurilor contează la fel de mult ca întâmplarea povestită.