Radu Stanca – poetul baladelor și dramaturgul Cercului Literar de la Sibiu
Radu Stanca (5 martie 1920, Sebeș – 26 decembrie 1962, Cluj) a fost poet, dramaturg, eseist și regizor de teatru. Asociat cu Cercul Literar de la Sibiu, a devenit una dintre cele mai distincte voci neoromantice ale literaturii române din secolul XX. Poezia sa readuce în prim-plan balada, cu personaje enigmatice, decoruri de cetate, iubire, travesti și o permanentă apropiere a frumuseții de neliniște.
Formarea și Cercul Literar de la Sibiu
A studiat literele și filosofia la Universitatea din Cluj, mutată temporar la Sibiu în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A absolvit în 1942, cu lucrarea Problema cititului. În jurul revistei Revista Cercului Literar, a făcut parte dintr-o generație preocupată de autonomia artei și de dialogul literaturii române cu marile modele europene. Printre apropiații săi s-au aflat Ion Negoițescu, Ștefan Aug. Doinaș și alți membri ai cercului.
Stanca a susținut ideea unei înnoiri a baladei moderne. Pentru el, balada nu însemna doar o poveste veche pusă în versuri, ci o formă poetică în care spectacolul, personajul și dramatismul exprimă tensiunile interioare ale omului.
„Corydon” și „Buffalo Bill”
Poezii precum Corydon și Buffalo Bill arată plăcerea autorului de a crea măști lirice. În Corydon, vocea poetică își construiește o identitate provocatoare, într-un registru teatral și ironic. Alte poeme preferă atmosfera nocturnă, castelul, iubirea sau amenințarea dispariției. Sub strălucirea imaginilor se află o sensibilitate marcată de fragilitate și de sentimentul că orice moment frumos poate fi trecător.
În timpul vieții, multe poeme au circulat doar în reviste sau manuscrise. Volume precum Versuri (1966) și Poezii (1973) au apărut postum, ceea ce explică de ce edițiile ulterioare pot grupa textele în ordine diferită.
„Dona Juana” și teatrul poetic
Radu Stanca a scris piese precum Dona Juana, Hora domnițelor, Turnul Babel și Oedip salvat. Manuscrisul piesei Dona Juana a primit Premiul Sburătorul în 1947. În dramaturgia sa, figuri și mituri cunoscute sunt reinterpretate prin iubire, destin, libertate și conflictul dintre aparență și adevăr. Textele au fost publicate în volume de teatru după moartea autorului.
Regizor la Sibiu și Cluj
Pe lângă scris, s-a dedicat scenei. A lucrat la teatrul din Sibiu, unde a montat spectacole și a sprijinit înființarea secției germane, apoi a devenit regizor la Teatrul Național din Cluj. Teatrul Național din Sibiu îi poartă astăzi numele, recunoscând contribuția lui la identitatea teatrală a orașului.
Ce să citești prima dată?
Începe cu o antologie de Versuri, acordând atenție poemelor Corydon și Buffalo Bill. Pentru teatru, descoperă Dona Juana sau Turnul Babel. Iar pentru ideile sale despre poezie, citește eseul Resurecția baladei și selecții din Acvariu. Poezia lui poate fi pusă în dialog cu aceea a lui Lucian Blaga, dar rămâne distinctă prin teatralitate și gustul pentru mască.
