De la cariera militară la literatură
Radu Tudoran, numele literar al lui Nicolae Bogza, s-a născut la Blejoi, în Prahova, în 1910. Prozator și traducător, era fratele scriitorului Geo Bogza și al muzicianului și filosofului Alexandru Bogza. A fost ofițer între 1932 și 1938, iar apoi s-a îndreptat spre presă și literatură.
A debutat editorial în 1940 cu volumul de proză scurtă „Orașul cu fete sărace”. Romanul „Un port la răsărit”, apărut în 1941, a deschis seria cărților sale în care călătoria și lumea porturilor ocupă un loc important. Au urmat „Anotimpuri” și „Întoarcerea fiului risipitor”; cel din urmă a fost reeditat sub titlul „Fiul risipitor”.
„Toate pânzele sus!” și celelalte romane
Publicat în 1954, „Toate pânzele sus!” urmărește călătoria goeletei Speranța și a echipajului ei. Îmbinând aventura maritimă cu prietenia și întâlnirea cu locuri necunoscute, romanul a rămas una dintre cărțile românești cunoscute mai multor generații de cititori.
Scriitorul a revenit la universul marin în „Maria și marea”, apărută în 1973. O altă parte importantă a operei sale este ciclul „Sfârșit de mileniu”, o frescă a societății românești publicată în șapte volume între 1978 și 1989.
Pentru o primă întâlnire cu proza sa, „Toate pânzele sus!” oferă o intrare accesibilă în lumea aventurii, în timp ce „Fiul risipitor” și „Maria și marea” arată alte direcții ale scrisului său. Radu Tudoran a murit în 1992, la București.
Fotografie: autor necunoscut, publicată în „Le Moment”, 29 mai 1940; domeniu public, prin Wikimedia Commons.