Dincolo de diferențele de tonalitate și stil, de apartenență la școli sau generații diferite, autorii incluși în acest volum manifesta un impresionant respect reciproc, fapt vizibil în frecvențele lor incursiuni intertextuale, în evacuarea confraților dispăruți și în cultivarea dialogului poetic amical. Mai mult, pe-acești autori atât de diferiți îi unește și retrăirea obsedantă a unor momente de criză ale istoriei naționale (1848, 1914, 1956), rememorarea traumelor ce au lăsat urme adânci, indelebile. (...) Iar recursul la conservarea tradiției, a elementelor naționale locale, distincte (...) se opune tendinței de europenizare și globalizare într-o țară care, să nu uităm, a intrat înaintea României în Uniunea Europeană, dar refuză să-și uite trecutul și să-și șteargă identitatea. - George Volceanov
