Liviu Surugiu a debutat în "Jurnalul SF". "Acesta este trupul meu" este al șaselea volum după "Imman", "Atavic", "Iubire și moarte pentru totdeauna", "Rămășițele viselor" și "ERAL". Fragment din carte: "Călătoria dus-întors avea să dureze cinci ani, dar în depozitul de alimente erau provizii doar pentru două luni. Așa că nu ne-a mirat deloc mesajul Directorului NASA, la trei zile terestre după decolare. Până la urmă, nu degeaba trăsesem la sorți containerele de stază. Sorții au ținut cu mine. Am fost unul dintre cei care s-au trezit. Nu știam dacă visasem tot drumul său doar în vechiul ritm circadian. La fel ca atunci când în fiecare zori uităm un car de vise, poate că, după acel hiper-somn, trezindu-mă, pierdusem o lume întreagă. Tot ce știam era că alesesem asta fiindcă altminteri nu aș fi putut trăi pe Pământ cinci ani fără Isabel. Bonus, aveam să rămân la fel de tânăr ca ea. Atunci, între vis și trezire, l-am auzit prima oară. Era atât de profund, încât am crezut că nu putea fi decât în mintea mea. N-am îndrăznit să-i întreb pe ceilalți. Mai târziu aveam să aflu că nu fusesem singurul care auzise dangătul acela de clopot bătând în adâncurile neștiute ale astronavei. La ieșirea din sarcofage, ne aștepta o surpriză: în timpul hibernării apă din celule se dilatase schimbându-ne trăsăturile și făcându-se să semănăm între noi. Într-un proces de ontogeneza inversă, chipurile noastre amorfe și umflate deveniseră identice. "
