După succesul răsunător al Europenei (2001) și al Momentului prielnic 1855 (2006), autorul se reîntoarce, în Ad Acta, la universul aparent limitat al Pragăi post-comuniste, care devine pretext și mijloc pentru sondarea unor teme universale, printre care relația dintre individ și societate, tranziția de la un sistem politic la altul sau rolul și natura creației literare în contemporaneitate.
