Ajuta-te singur in caz de anxietate sociala

     Cu toții purtam mai multe măști și jucam diferite roluri pe parcursul existenței noastre sociale, cu scopul de a obține aprobarea celor din jur. Emoțiile precum jena, vina și rușinea sau timiditatea sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea relațiilor interumane. Ele ne determină să ne comportăm moral și adecvat din punct de vedere social. Datorită lor ne străduim să reușim în diverse domenii, creându-ne o imagine bună în ochii celorlalți oameni.     Dar unii dintre noi se simt permanent monitorizați și examinați în societate. Trăiesc întâlnirea față în față cu convingerea că sunt priviți și judecați. Se tem că nu sunt cum ar trebui să fie de fapt. Uneori, aceste emoții sunt însoțite de caracteristicile comportamentale ale anxietății, precum tendința de evitare sau reacția de alertă prin activarea sistemului nervos vegetativ. Anxietatea socială este conceptul care reunește sub umbrela să diversele stări anxioase declanșate într-un context social și asociate cu rușinea, jena și timiditatea. Dacă suferi de anxietate socială, iar acest lucru îți afectează relațiile cu ceilalți oameni, cartea doctorului Radu Vrâști te poate ajuta să identifici originea problemelor tale. Vei învăța apoi cum să le gestionezi, pas cu pas, astfel încât viața ta socială să curgă lin și fascinant.     Lucrarea cuprinde mai multe instrumente ajutătoare: tabele, grafice și casete recapitulative. Autorul prezintă detaliat și cazuri concrete ale persoanelor care s-au eliberat de anxietate socială urmând programul lui de sprijin.            Fragment:       “Lumea modernă a adus și concepția prin care individul a fost făcut responsabil de ce se întâmplă cu el, iar lumea lui internă, subiectivitatea, a devenit doar laboratorul în care se naște alienarea și suferința. Apoi psihiatria s-a biologizat, postulând faptul că diferitele simptome, diferitele expresii ale realității tulburării mentale pot fi exprimate doar în termenii unui singur mod de cunoaștere, cel biologic, iar cauzele bolilor psihice sunt peste tot aceleași, pentru că oamenii sunt peste tot aceiași. Deci bolile psihice pot fi privite ca universale! Aceasta a determinat în mare măsură și modul în care vorbim și gândim despre not înșine. Astfel, multe dintre suferințele noastre emoționale sunt astăzi privite ca dezordini biochimice ale creierului. Mai mult decât atât, prin acest limbaj psihiatrul impune propria lui interpretare trăirilor pacientului, iar în întâlnirea dintre aceștia se aude doar vocea expertului, adică cea a psihiatrului. Interpretarea individuală a tulburării mintale este înlocuită de cea a expertului, aceasta din urmă fiind privită ca una validă, indubitabilă. În felul acesta se înțelege mai ușor de ce psihiatrul va privi înclinația spre timiditate și jena a individului din fața lui ca fiind expresia unei tulburări psihice care se numește tulburarea de anxietate socială, lucru ce va prevala în fața interpretării personale a acestei trăsături comportamentale.”