Alegeri alimentare neinspirate

TOTUL ESTE O MARE PĂCĂLEALĂ SAU CUM FRIGIDERUL NOSTRU SCHIMBĂ CLIMA   Modernitatea a dat faliment. Trebuie să construim un nou umanism, altfel planeta nu se salvează. - Albert Einstein Fragment din carte: "„Funding effect” și soluția „enigmei" cercetărilor științifice discordante Unele produse, cum este celebrul aspartam (îndulcitorul omniprezent în produsele fără zahăr), sunt dintotdeauna obiectul unor dezbateri științifice aprinse, deoarece studiile care le-au examinat toxicitatea scot în evidența concluzii discordante între ele. Asemenea discordante par a fi însă mai legate de interese economice specifice decât de rațiuni științifice intrinseci. O trecere în revista sistematică a studiilor publicate în cele mai autorizate reviste științifice (respectiv supuse unui "proces de revizuire inter pares") a revelat ca, din 116 studii publicate despre aspartam, nici mai mult, nici mai puțin de 74 au fost finanțate (direct sau indirect) de industriile producătoare și 92 de instituții de cercetare oficial independente (universități și FDA). Însă cel mai elocvent fapt din această analiză statistică este că absolut toate cercetările comisionate de industrie și de FDĂ au ajuns la concluzia că aspărtamul este sigur; un rezultat atât de favorabil încât, după cum a observat corect Ralph G. Walton (profesor la Facultatea de Medicină a Universității din Ohio), este puțin cam mult pentru a fi doar o simplă coincidență! Printre altele, multe dintre aceste 74 de studii pro aspartam erau chiar „dubluri" ale acelorași cercetări, publicate de mai multe ori în diferite reviste cu nume de autori diferiți. Alt fapt deconcertant este că niciunul dintre revizorii inter pares care au certificat înaltul nivel de calitate al cercetărilor publicate nu și-a dat seama de stratagema folosită de industrie ca să înmulțească pâini și pești (adică reutilizarea aceluiași raport). Din cele 92 de cercetări „independente" (7 conduse de FDA), 85 au ajuns la concluzia că aspărtamul punea una sau mai multe probleme de sănătate! „Misterul" cercetărilor științifice discordante, cu rezultate care întotdeauna sunt în favoarea celor care le finanțează sau a celor cu care există conflicte de interese dovedite, nu privește numai aspărtamul, ci implică toată literatura științifică publicată în cele mai autorizate reviste din lume. Avem de-a face cu un fenomen pe care cercetătorii l-au numit „funding effect" (efect de finanțare, n. red.) după ce scandalul a ajuns la foarte populară emisiune americană 60 Minutes și în paginile New York Times. Întreaga cercetare științifică, în complexitatea ei, funcționează în același fel și nici măcar medicina nu face excepție de la această regulă. "