Cartea Alexandru cel Mare PDF

Cartea lui Hans-Joachim Gehrke, un specialist recunoscut în studierea antichității grecești, se ocupă de una dintre cele mai cunoscute personalități ale istoriei antice și nu numai : Alexandru cel Mare. Cu greu o figură istorică a fascinat oameni din toate epocile la fel de mult ca Alexandru cel Mare. Biografia de față îl înfățișează în diverse ipostaze: ca elev al lui Aristotel, ca implicat în asasinarea tatălui său, regele Filip al II-lea al Macedoniei, ca întemeietor al unui imperiu mondial și ca tânăr erou care, curând după autozeificare, a murit la vârsta de trezeci și trei de ani. Lucrarea istoricului german prezintă cronologic, în cele cinci capitole, traiectoria fulgurantă a vieții lui Alexandru, personaj care a influențat din plin lumea antică, atât în timpul vieții, cât și după moartea sa. Construcția cărții gravitează în jurul capitolului dedicat campaniilor militare ale personajului central, Alexandru Cuceritorul, în cursul cărora soldații macedoneni au înfrânt Imperiul Persan al lui Darius al III și au  ajuns până în Egipt și India. Autorul oferă un discurs echilibrat și aduce în discuție elementele de realism politic care i-au ghidat acțiunile și atitudinile lui Alexandru. Astfel, departe de a fi o descriere admirativă a epopeii militare a lui Alexandru, Gehrke urmărește și diseca limbajul politic și simbolic utilizat în decursul campaniilor militare, dar și strategiile și tacticile care i-au adus un succes de necontestat liderului macedonean. Debutul expediției împotriva Imperiului Persan este raportat de Alexandru, prin acțiunile sale, la două evenimente importante din istoria Greciei antice, și anume războiul cu Troia și expediția lui Xerxes care viza orașele-state grecești (480 î. H.). Campania lui Alexandru apărea drept o confruntare între eleni și barbari. Pe plan militar, tocmai pentru a semăna teama în rândul adversarilor, liderul macedonean nu-i cruța pe cei care îi opuneau rezistența, însă dădea dovadă de clemența când inamicii se predau. Cel de-al patrulea capitol al lucrării se ocupă de o altă ipostază a eroului macedonean, aceea de suveran. Politica sa de cooptare a elitei locale din Imperiul Persan, inclusiv prin căsătoriile ofițerilor și soldaților săi cu fiicele aristocraților,  tensiunea din unele ritualuri orientale preluate de Alexandru, în special proskynesis, și tradiția tradiția militară macedoneană, reprimarea revoltelor și a actelor de nesupunere sunt și ele abordate în această secțiune. Se remarcă efortul autorului de a face a cunoscută publicului larg lumea în care a trăit și care l-a modelat pe personajul central al acestei cărți. Primele două capitole sunt paradigmatice în acest sens. Educația primită de Alexandru, climatic social, mental și politic din Macedonia antică, relațiile cu tatăl său pot explica, într-o măsură semnficativă, comportamentul ulterior al cuceritorului macedonean. Figura fascinantă și controversată a lui Alexandru este redată într-o formulă echilibrată, utilă și agreabilă, în lucrarea reputatului autor german.