Altruismul eficient. Ghid pentru o viata traita in mod etic

    Altruismul eficient e clădit pe ideea simplă, dar profundă conform căreia a trăi o viață pe deplin etica implică a face „cât mai mult bine cu putință". O astfel de viață necesită o viziune lipsită de sentimentalism asupra dăruirii caritabile: pentru a merita să primească sprijinul nostru, o organizație trebuie să poată demonstra că va face mai mult bine cu banii sau cu timpul nostru decât ar face-o alte opțiuni care ne stau la dispoziție. Peter Singer ne prezintă o serie de oameni remarcabili care își restructurează viața conform acestor idei și ne arată că a trăi în mod altruist duce adeseori la o mai mare împlinire personală dedt a trăi pentru sine.     PETER SINGER a fost desemnat, în 2005, de către revista Time unul dintre cei 100 cei mai influenți oameni din lume. Este cunoscut în special pentru munca sa privind etica modului în care tratam animalele, pentru critica sa controversată legată de doctrina sanctității viețil în bioetică și pentru scrierile despre obligația celor înstăriți de a-i ajuta pe cei care trăiesc în sărăcie extremă. A devenit cunoscut pe plan internațional după publicarea cărții Animal liberation (Eliberarea animalelor), în 1975. Cartea a fost inclusă în 2011 de către Time în lista sa a celor mai bune cărți de nonficțiune publicate în limba engleză de la înființarea revistei, în 1923.     Fragment din volumul "Altruismul eficient. Ghid pentru o viață trăită în mod etic" de Peter Singer:     ”În secolul al XVIII-lea, David Hume, acel observator atât de perspicace al ființei umane, scria: „Nu există pasiune mai mare în mintea omului decât dragostea de oameni, pur și simplu ca atare, independent de calitățile personale ale oamenilor respectivi, de serviciile aduse sau de legătura lor cu noi". După mai bine de un secol, modul în care Darwin a înțeles evoluția omului a oferit o bază științifică observației făcute de Hume. Știm că suntem rezultatul unui lung proces de selecție genetică prin care au fost eliminați cei care erau incapabili să supraviețuiască, să se reproducă și să aibă urmași supraviețuitori. Dragostea față de cei cu care „avem o legătură", adică rudele noastre, se explică ușor prin modul în care înțelegem evoluția, deoarece susține supraviețuirea genelor identice cu ale noastre. Dragostea față de cei cu care ne aflăm într-o relație de cooperare sau care, în accepția lui Hume, ne oferă „servicii" este explicabilă, deoarece aceste relații sunt benefice pentru cei implicați. E posibil însă că procesul de evoluție să-i elimine pe cei care îi iubesc și îi ajută pe toți oamenii la fel ca pe propriile rude sau la fel ca pe cei cu care se afla într-o relație reciproc avantajoasă.     Frans de Waal, care și-a petrecut întreaga viață observând comportamentul social al rudelor noastre non-umane celor mai apropiate, evidențiază faptul că e posibil ca moralitatea să se fi dezvoltat în cadrul grupurilor, împreună cu capacitatea conexă de a rezolva conflicte, de a colabora și de a împărți bunurile. Totuși, această noțiune nu duce spre acel tip de altruism universal pe care îl practica altruiștii eficienți. Din contră, așa cum arată de Waal: „O caracteristică universală a oamenilor este aceea că îi tratează pe cei din afară mult mai rău decât pe membrii comunității din care fac parte; de fapt, cu greu se poate spune că regulile morale se aplică în afara comunității". Doi alți susținători puternici ai selecției de grup percepute ca factor-cheie în evoluția altruismului, Elliott Sober și David Sloan Wilson, scot în evidență același lucru: „Selecția de grup favorizează amabilitatea în cadrul grupului și răutatea față de alte grupuri"."