Anii de aur a apărut în Statele Unite după moartea tragică a autorului și a cunoscut un succes instantaneu. Considerat „un roman cu adevărat unic, fabulos și acid”, volumul este o relatare într-un ritm alert și captivant a vieții unui muzician rock din Iran care a crescut în America. Personajul central, chitaristul Ali, duce un trai boem, mereu la limita supraviețuirii, mereu între turnee, concerte și petreceri cu foarte mult alcool, droguri, sex și iubiri pasagere. Perfect integrat în societatea americană, Ali privește cu un ochi critic ambele sale culturi. Amintirile decupate din trecutul iraniano-american și comentariile încărcate de cinism construiesc o imagine realistă a vieții contemporane, căreia artistul frămîntat îi simte efemeritatea. „Treizeci și șase de orașe în patruzeci și două de zile, cîntînd în deschidere la un soi de vedetă. De pe o coastă pe cealaltă, în sus și-n jos, unul lîngă altul, într-o fantezie rock. O nebunie intensă care pînă la urmă s-a amplificat în ceva incontrolabil. Am traversat munți, rîuri, rîpe, canioane, furtuni, inundații, poduri, orase-fantomă. Am dormit în hoteluri de cinci stele, în moteluri cu gîndaci, în apartamente ciudate, pe podele de linoleum unsuros, pe parchet, pe iarbă, pe pietriș, în praf. Am devenit monștri noi doi, Jake și cu mine. Ne-am pierdut toată inocența. Ne-am transformat în politicieni, cămătari, pragmatiști, escroci, vagabonzi nocturni, metodologi mutanți în luptă cu ororile inevitabile ale sistemului nostru economic liber, sau cel puțin așa dădeam impresia.” „Romanul... este despre cineva ca mine: un imigrant, un copil al războiului, un cîntăreț de rock, un artist care încearcă să trăiască într-o lume modernă ce i se pare palpitanță. Există și o latură de insurgență politică în scrisul meu și, de asemenea, o groază de sex, droguri și rock... Cred că acesta poate fi marele roman iraniano-american – sau cel puțin așa îl voi numi pînă cînd cineva îmi va dovedi că greșesc.” (Ali Eskandarian) „Un Kerouac iranian…” (The Guardian)
