Cartea Animale fantastice si unde le poti gasi PDF

Universul Harry Potter: Animale fantastice și unde le poți găsi de Newt Scamander   Animale fantastice și unde le poți găsi, compendiul clasic al lui Newt Scamander despre creaturi magice, a încântat generații întregi de vrăjitori. Acum, cu ajutorul acestei ediții aduse la zi, cu un cuvânt-înainte scris de Newt însuși și incluzând șase noi animale puțin cunoscute în afara comunității vrăjitorești din America, au și măgeamiii șansa de a descoperi unde trăiesc Păsările Tunet, ce mănâncă Pompopufii și de ce obiectele strălucitoare trebuie întotdeauna ținute departe de Sterpilici.   Drepturile de autor pentru această carte vor ajunge la Comic Relief și Lumos, ceea ce înseamnă că leii tăi vor înfăptui minuni dincolo de puterile oricărui vrăjitor. Dacă simți că e un motiv insuficient să te desparți de banii tăi, să nu pierzi totuși speranța că vrăjitorii aflați în trecere vor simți ceva mai multă milă dacă te vor vedea cumva atacat de o Manticoră. Fragment din "Animale fantastice și unde le poți găsi, compendiu clasic de Newt Scamander" de J.K. Rowling: "CE ESTE UN ANIMAL? Definiția „animalului" a iscat controverse de-a lungul secolelor. Deși poate părea surprinzător pentru unii dintre elevii care participă pentru prima dată la ore de Magizoologie, chestiunea se clarifică dacă ne luăm răgazul de-a analiza trei tipuri de creaturi magice.  Licantropii își petrec cea mai mare parte a timpului ca oameni (vrăjitori sau Măgeamii). O dată pe lună, însă, aceștia se transformă în animale cu patru picioare, sălbatice și cu intenții criminale, lipsite de conștiința umană. Obiceiurile centaurilor nu seamănă cu cele ale oamenilor; ei locuiesc în sălbăticie, nu folosesc îmbrăcăminte, preferă să trăiască departe de vrăjitori și Măgeămii și, totuși, sunt la fel de inteligenți ca aceștia. Trolii au înfățișare omenească, umblă pe două picioare, pot fi învățați câteva cuvinte simple și, totuși, sunt mai puțin inteligenți decât cel mai greu de cap unicorn și nici nu au puteri magice, în afară de o forță extraordinară, nefirească. Întrebarea ce se pune acum este: care dintre aceste creaturi este o „ființă" - adică o creatură ce ar trebui să beneficieze de drepturi legale și să aibă un cuvânt de spus în privința guvernării lumii magice - și care este „animal"? Primele încercări de încadrare a creaturilor magice în categoria „animalelor" au fost extrem de grosolane. În secolul al XIV-lea, Burdock Muldoon, Mai-marele Sfatului Vrăjitorilor, a decretat ca orice membru al comunității magice care umblă pe două picioare va primi statutul de „ființă", iar restul vor fi considerați „animale"."