Antinomicul in filosofia lui Lucian Blaga

Cercetarea de față se dezvoltă în jurul ideii că există o amplă tematizare a antinomicului. Opera filosofică blagiana pare să fie construită sub semnul acestui motiv, prezent în întreaga ei desfășurare ca un fel de element structural. În afară de bine cunoscuta idee a antinomiei transfigurate, structurile antinomice pot fi recunoscute, în forme și nuanțe diferite, în teoria cunoașterii luciferice, în metafizica censurii transcendente, în teoria despre stilul cultural, în cea referitoare la metaforă, precum și în cosmologia "diferențialelor divine". Interpretată din acest unghi tematic, filosofia lui Blaga probează o coerență inedită, căreia prezența cercetare încearcă să-i evidențieze semnificațiile, urmărindu-i determinările, conexiunile și implicațiile prin raportare la diferite contexte filosofice. Privită în contextul gândirii filosofice contemporane, tematizarea blagiană vădește deschideri și implicații prin care se integrează într-un curent de idei similare ce anunță o nouă paradigmă, pe care Edgar Morin o numește "paradigma complexității". Din cuprins: • Tematizarea blagiană a antinomicului • Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic • Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească • Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului • În concertul unor idei filosofice contemporane ce anunță o nouă paradigmă: ideea complementarității, ideea raționalismului deschis, logici non-aristotelice, logici ale contradicției, logica paraconsistentă, raționalitatea transversală, paradigma complexității, rațiunea contradictorie.