Arta agilitatii pentru pian - Czerny

Lucrarea prezinta 6 caiete, cu indicatii de studiu. Carl Czerny (Viena, 1791 —1857), a fost pianist, pedagog si compozitor austriac. Elev al tatalui sau si al violonistului Wenzel Krumpholz, apoi al lui Beethoven, canta la 3 ani la pianoforte, compunea la sapte, iar la zece ani putea interpreta din memorie un amplu repertoriu. La 15 ani, avea el insusi discipoli printre care se va numara mai tarziu si pianistul german Liszt. Catalogul sau componistic numara peste o mie de lucrari: simfonii, concerte, muzica de camera, variatiuni (printre care cele pentru pian si orchestra pe Imnul imperial de Haydn), 24 de mise, patru recviemuri, in jur de 300 de graduale si ofertorii, aceasta fara a pune socoteala nenumaratele aranjamente si transcriptii, reflexe ale unei epoci de inalta virtuozitate pianistica. Toate aceste lucrari au cazut in uitare, dar productia lui didactica ramane si astazi la baza oricarei educatii pianistice. Fragment: " Caietul I Notă la studiul nr.1 Se recomandă să se lucreze acest studiu şi în transpoziţia lui do diez major, concomitent cu studiile 1 şi 2 din culegerea „Gradus ad Parnassum" de Clementi, care tratează aceleaşi probleme tehnice. în transpoziţia lui do diez major se va păstra aceeaşi digitaţie, poziţia mâinii ffind determinată de aşezarea degetelor 1 şi 5 la marginea clapelor negre şi a degetelor 2, 3, 4 între aceleaşi taste. Notă la studiul nr. 2 Studiul tratează problema arpegiilor mari şi mici. El trebuie folosit ca punct de plecare în asimilarea acestora. Se recomandă să se lucreze fiecare arpegiu pe întinderea a patru octave. Aici, ca şi în studiul anterior, autorul acordă o însemnătate egală ambelor mâini, problemele tehnice specifice punându-se în aceeaşi măsură pentru dreapta ca şi pentru stânga. Pentru insuşirea temeinică a principiului tehnic general, a se vedea stucliile 10,12 şi 19 din caietele Studii de agilitate op. 299. Notă la studiul nr. 3 Pentru a se obţine velocitatea necesară realizării acestui studiu se va acorda o atenţie deosebită egalităţii în articularea degetelor. Notă la studiul nr. 4 In realizarea studiului de faţă se va urmări atât precizia cât şi nuanţarea vocii superioare (acest studiu urmăreşte egalizarea posibilităţilor tehnico-muzicale ale ambelor mâini). Notă la studiul nr. 5 Realizarea acestui studiu va putea fi considerată deplină când se va obţine o absolută egalitate a mâinilor, în mişcări paralele. Scopul tehnic al studiului de faţă este întărirea maximă a degetelor ambelor mâini. (...) "