Cartea Ascunderi si infatisari PDF

Din Cuprins: ◊ Resemnări lângă drama aproapelui ◊ Tentația revoltării în situația labirintică ◊ Relaționări cu posibilitatea însoțirii divine a omului ◊ Extrapolări în damnările Apocalipse ◊ Mărturisirea te iubesc în fenomenalitatea îndrăgostirii Se încearcă aici dez-ascunderea și înfățișarea unui număr limitat de baze metafizice dintre cele pe care sunt întemeiate fenomene și realități precum: resemnarea ce ne copleșește adesea când ne întâlnim cu drama aproapelui, sentimentul ispititor al revoltei împotriva dificultăților care ne întâmpină uneori pe cărările vieții, modul relaționării noastre cu posibilitatea însoțirii divine a ființei umane, extrapolarea anticipativă în scenariul de ordin mistic al sfârșitului de lume, mărturisirea indefinibilei iubiri ce ne aruncă în mirajuri imprevizibile. Exercițiul interpretativ este, în acest context, dezvoltat sub semnul speranței, speranța că deși interpret și interpretare vor fi stinși și uitați în fluxul timpului necruțător, cele câteva sensuri spre care s-au coborât aici pentru a le înfățișa preț de-o clipă, vor fi mereu re-descoperite și re-înfățișate oricât de adânc le va răpi ascunderea. (Marius Cucu) Fragment din cartea "Ascunderi și înfățișări" de Marius Cucu "Situația complicată, obstacolul care ne întâmpină în viață, odată abordat, acționează asupra noastră precum o complexă încercare, probă, filtru existențial ce impune ființei noastre depășirea propriilor limite, sondarea în adâncurile proprii pentru cautrea de noi resurse, noi potente nebănuite anterior. Labirinturile vieții ne determină să devenim arheologii sinelui nostru angajați, în demersul aflării de noi energii lăuntrice care ne pot propulsa spre izbânda individuală. înfruntând situația labirintică drept un contex existențial-limită, ești solicitat peste cadrele evidenței de sine, ți se cere mai mult decât crezi că ești și ai putea fi vreodată. Prin acest demers de luptă cu propriile limitări, este determinat un proces de perfecționare a conștiinței. Exercițiul confruntării cu obstacolul îți impune, sub ultimatumul dat încercării de a supraviețui, spargerea frontierelor de putință interioară, autosolicitarea unor noi capabilități și perfecționarea, după depășirea reducerii sau chiar întreruperii inițiale, a celor deja existente. În acest sens, se spune că orice călătorie labirintică reușită te schimbă întru avansare, te metamorfozează și completează evolutiv, te maturizează existențial. În labirint te izbești de tentația revoltării individuale și poți să optezi pentru rămânerea în sfera acesteia și împingerea la limită a experietei sale sau, dimpotrivă, pentru ruperea de ritmul resurecției individuale și continuarea pasului labirintic. Această desprindere din tentația revoltei, urmată de mersul hotărât în căutarea ieșirii, reprezintă resortul progresului tău individual, mecanismul-cheie al perfecționării tale labirintice."