Munții Stâncoși abundă în teren accidentat și în munți maiestuoși care îți taie suflarea. Munții Stâncoși au de oferit, de fapt, însăși frumusețea uluitoare a creației. Există însă și pericole din pricina urșilor negri de munte și a șerpilor veninoși de care trebuie să te ferești. Elani, căprioare și coioți, toate trăiesc și supraviețuiesc în această parte a Statelor Unite ale Americii. Citește despre coborârea cu pluta pe ape învolburate, despre o panteră neagră și despre un păianjen mortal. Află despre indienii Navajo și cum oamenii se roagă ca mulți dintre acești minunați americani indigeni să ajungă să-L cunoască pe Isus Cristos în mod personal. Alătură-te aventurii din Munții Stâncoși – pornește în drumeția care te va învăța despre acest lanț de munți minunat și despre Dumnezeul uimitor Care l-a creat! CUPRINS: • Urcarea pe munte • Iepurii înfiați • Bătrânul Pleșuv • Oița cea pierdută • La întâlnire cu un urs negru • Ca prin urechile acului • Un cioban muntean • O greșeală prostească • Trecătoarea Stâncă Roșiatică • Desenul din nisip • Biscuiți cu cașcaval • Frumos, dar mortal • Un Crăciun în Arizona • Cutia poștală a doamnei Messing • Chestionar • Răspunsuri la chestionar • Informații despre autoare Fragment din volumul "Aventuri în Munții Stâncoși" de Betty Swinford: „Așa că, în Munții Stâncoși trebuie să ai grijă la toate micile creaturi și la plantele din jur care te-ar putea mușca, răni sau chiar omorî. Dar sunt și unele lucruri care pot chiar să te salveze și de aceea sunt foarte folositoare. Dă-mi voie să-ți spun despre două tipuri de cactus care de fapt au salvat oameni pierduți în deșert. Unul este marele cactus saguaro (se pronuntd să-ua-ro). Acest cactus crește până la o mare înălțime și are brațele acoperite cu spini orientați în sus. Structura lor interioară e spiralat lemnoasă și oamenli obișnuiau să facă lămpi și mobilă din ei. Spinii sunt groși și îndoiți ca și cârligele de pescuit. Oamenii care se pierd în deșert găuresc saguaroul și din el curge apa pe care o beau. De asemenea, este și un fel de boabă mare care crește în vârf pe care indiencele le culegeau cu o prăjină lungă și făceau gem din ele. O altă plantă cactus care a salvat vieți e para lepoasă sau cactusul „vâsla". E poreclit cactusul „vâsla" pentru că arată ca și cum ar fi făcut din vâsle. Câteodată singurul lucru bun de mâncat în deșert e cactusul „vâsla". Pur și simplu tăi una din vâsle și o prăjești la foc. Au un gust asemănător cu bamele. Cactusul „vâsla" are și alte foloase. În jurul marginilor vâslelor cresc niște fructe zemoase și roșii care fac cel bun gem pe care îl vei mânca vreodată.”
