Basmele de aur ale romanilor

Speranța are bunul de a consola, chiar când realitatea arată omului, într-un chip ironic lucrurile cum sunt, a rămas scris din spusele lui Petre Ispirescu, om al culturii române - editor, folclorist, povestitor, scriitor și tipograf. În cartea de față sunt incluse 5 basme dintre cele mai cunoscute scrise de Petre Ispirescu. Basmele sunt însoțite de minunate ilustrații color realizate de Sandra și Călin Chivu. Fragment din cartea "Basmele de aur ale românilor" de Petre Ispirescu: "Într-una din zile, ce-i vine împăratului, că numai întreabă pe fața cea mai mare: - Fata mea, cum mă iubești tu pe mine? - Cum să te iubesc, tată? Iacă eu te iubesc ca mierea, răspunse ea, după ce se gândi că ce lucru poate fi mai dulce pe lume. Atâta o taie capul pe dânsa, atâta și vorbi. -Să-mi trăiești, fata mea; să-mi facă Dumnezeu parte de tine. Și întrebând și pe fața cea mijiocie: - Dar tu, cum mă iubești pe mine, fata mea? - Ca zahărul, tată. Atâta o taie și pe dânsa capul și atâta răspunse. - Să-ți dea Dumnezeu bine, fata mea. Să mă bucur de tine. Pasămite, fetele acestea erau lingușitoare și știau să-și arate iubirea către părintele lor mai mult decât o aveau. Împăratul se bucură cât un lucru mare când auzi de la fetele lui cele mai mari cât îl iubesc. El socoti că altfel de iubire nu poate să fie decât cea dulce ca mierea și ca zahărul. Și uitându-se și la fața cea mai mică, ce stă mai deoparte și cu sfială, o întreabă și pe dânsa: - Cum mă iubești tu, fata mea? - Că sărea în bucate, tată! răspunse și ea cu fața senină, zâmbind cu dragoste firească și lăsându-și ochii în jos, de rușine că vorbi și ea. Ea se rușina, biet, văzând că tată-său o băgase și pe ea în seamă, că o mai mică ce era. Când auziră surorile ei răspunsul ce dete ea tatălui lor, pufniră în râs și-și întoarseră fetele de către dânsa. Iar tatăl lor se încruntă și, plin de supărare, zise: - Ia fă-te mai încoace, nesocotito, să ne înțelegem la cuvinte. N-auzi și tu pe surorile tale cele mai mari cu ce fel de dragoste mă iubesc ele? Cum de nu te-ai luat după dânsele ca să-mi spui câtă dragoste dulce ai și tu către tatăl tău? Pentru asta oare mă trudesc eu ca să vă cresc și să vă dau învățătura cum altele să nu fie în lume că voi? Să te duci de la mine cu sărea ta cu tot!"