Blestemul castigatorului Vol. 1

    Colecția Leda Edge dedicată segmentului young adult se completează cu o nouă apariție: Blestemul câștigătorului de Marie Rutkoski, prima parte a trilogiei Blestemul câștigătorului.     Într-un imperiu care se desfătă cu războaie și cu înrobirea celor învinși, Kestrel, fiica unui general, are doar două posibilități: să se înroleze în armată sau să se căsătorească. Dar lumea îi este dată peste cap atunci când își întâlnește sufletul-pereche – un sclav ai cărui ochi par să sfideze întreaga lume. Urmându-și instinctul, sfârăeate prin a-l cumpăra pentru o sumă imensă de bani. Însă băiatul deține un secret, iar Kestrel află în curând că prețul pe care l-a plătit pentru o altă ființă umană e mult mai mare decât și-ar fi putut imagina.       Fragment din roman:       „SCRISORILE AU ÎNCEPUT SĂ SOSEASCĂ. ÎN PRIMELE zile după duel, Kestrel le rupea pur și simplu plicurile, flamandă să afle orice i-ar fi putut distrage atenția de la faptul că era țintuită la pat și disperată să știe ce spunea societatea despre ea acum. Sigur că trebuie să le fi câștigat respectul, măcar într-o mică parte, pentru că-l învinsese pe cel mal bun luptător din oraș.     Însă scrisorile erau, în mare parte, de la Jess și de la Ron și debordau de o veselie prefăcută. Apoi a venit biletul. Mic, împăturit într-un pătrat gros, marcat cu sigiliu orb și scris de mâna unei femei, biletul era nesemnat:        „Crezi că ești prima? Singura valoriană care a primit un sclav în patul ei? Sărmana neroadă!     Dă-mi voi să-ți spun care sunt regulile. Nu mai fi atât de ostentativă. De ce crezi că societatea îi permite unui senator să o cheme în dormitorul lui pe menajera drăguță, în toiul nopții? Sau fiicei generalului să facă plimbări lungi cu o „escortă" atât de aleasă?     Nu pentru că legăturile secrete sunt imposibile. Ci pentru că dacă ne prefacem că sunt, asta lasă posibilitatea tuturor să ignore că, de fapt, putem face tot ce vrem cu sclavii noștri.”       Kestrel și-a simțit fața arzând. Apoi parcă s-a uscat și s-a boțit precum hârtia din pumnul ei. Avea să arunce scrisoarea în flăcări și să uite de tot. Dar când și-a scos piciorul drept de sub paturi, genunchiul a protestat dureros. Kestrel s-a așezat pe marginea patului, privind focul și tălpile ei goale ce atingeau podeaua. S-a cutremurat și și-a spus că era din cauza durerii în genunchiul bandajat. Picioarele-i nu puteau suporta propria greutate. Nu putea nici măcar să se scoale din pat și să traverseze camera.”