Insurecția din Nigeria condusă de luptătorii grupului islamist Boko Haram a lăsat mii de morți, a destabilizat cea mai mare economie din Africa, a îngrijorat și a revoltat o lume întreagă din cauza violențelor extreme la care s-au dedat jihadiștii. Cu toate acestea, gruparea nigeriană continuă să rămână un mister, unul pe care ziaristul Mike Smith reușește să îl dezlege. Cu ajutorul anchetelor pe care el și colegii săi le-au desfășurat pe teren, al interviurilor luate „la cald”, dar și al unei laborioase cercetări a izvoarelor istorice, autorul izbutește să ne ofere o prezentare nu doar a uneia dintre cele mai absurde și fanatice grupări teroriste, ci și a tarelor profunde ale Nigeriei care au dus la apariția mișcării jihadiste și care, din păcate, continuă să o întrețină. Căci, așa cum demonstrează magistral Mike Smith, Boko Haram există și continuă să poată racola adepți pentru că în cea mai populată și mai tânără țară a continentului african continuă să domnească sărăcia și corupția. Boko Haram, cea mai sângeroasă grupare teroristă a lumii – o carte unică în România, recomandată călduros de cele mai prestigioase publicații internaționale (de la The New York Review of Books și The Economist pană la The Telegraph); o carte fascinantă, cu un subiect „fierbinte”. O investigație jurnalistică realizată cu cea mai mare meticulozitate. - The New York Review of Books O carte scrisă cu obiectivitate și spirit de pătrundere... extraordinar de ușor de citit, dacă ținem cont de subiect. - The Telegraph Cartea lui Mike Smith va deveni un extraordinar izvor pentru istoricii viitorului care vor vrea să studieze Nigeria. - The Economist Fragment din volumul "Boko Haram" de Mike Smith: "Grupul lui Yusuf a început, treptat, să fie cunoscut sub denumirea de Boko Haram, denumire creată nu neapărat de către membrii săi, ci de către localnici și de ziare, deoarece s-a pornit de la ideea că liderul grupării se opunea educației occidentale. Cea mai acceptată traducere a frazei din limba hausa ar fi „educația occidentală este interzisă", deși poate avea și alte înțelesuri. Membrii grupului se refereau la ei înșiși drept Jama'atu Ahlus Sunnah Lid Da'awati Wal Jihad sau „Cei care și-au dedicat [viața] urmării învățăturilor profetului [sunna] despre răspândirea [islamului] și despre jihad". Deși Yusuf a devenit cunoscut pentru că se opunea educațiel occidentale, credințele lui de bază și motivele pentru care atrăgea adepți sunt ceva mai nuanțate. Oamenii credeau că are suficiente cunoștințe despre Coran și învățătura islamică și el era destul de educat pentru a putea câștiga adepți și a predica foarte convingător în fața unei mici armate de recruți. Yusuf consideră că imperialismul britanic și crearea Nigeriei impuseseră musulmanilor un stil de viață prea puțin islamic din cauza diferitelor aspecte ale statului modern: școlile occidentale, sistemul juridic occidental, democrația occidentală și așa mai departe. El milita pentru crearea unui stat islamic în care principiile musulmane și sharia să fie respectate și îi atacă mereu pe liderii tradiționali din nordul Nigeriei, inclusiv pe sultanul din Sokoto, cea mai importantă personalitate religioasă a musulmanilor din regiune. Se spune că și-a prezentat ideile într-o carte pe care a scris-o, după toate probabilitățile, în arabă. E discutabil dacă încerca sau nu să-l imite pe Usman dan Fodio, liderul jihadului din secolul al XIX-lea, din teritoriile care alcătuiesc Nigeria de azi. Un ziarist nigerian care l-a cunoscut susține că așa ar fi fost, menționând că Yusuf a vorbit despre readucerea regiunilor Califatului Sokoto al lui Dan Fodio la gloria lor islamică de odinioară. Alții nu sunt însă la lel de siguri, spunând că Yusuf nu menționa prea des pe Dan Fodio în predicile sale."
