Studiul-eseu Brâncuși urmărește nașterea și evoluția operei brancușiene într-un dublu context: pe de o parte, în mediul de formare din România, din care sculptura a lipsit cu totul până în a doua jumătate a sec. XIX și, pe de altă parte, în mediul parizian, în cea mai spectaculoasă perioadă a modernismului European. Cartea analizează trecerea lui Brâncuși de la sculptura canonică, de tip european, în care figurativul are o pondere majoră, culminând cu momentul excepțional pe care îl reprezintă Rodin, la sculptura nonfigurativă, esențializată și spiritualizată, în care se regăsesc atitudinea și filosofia specifice Răsăritului. În acest sens, concluzia cercetării este aceea că opera brancușiană marchează o ruptură fără precedent în întreaga istorie a sculpturii europene, și nu numai, deplasând interesul de pe aspectul ei material, de pe percepția ei explicită ca masa, pe energia lăuntrică, pe imaterialitatea și pe spiritualitatea ei implicită. Revoluția radicală pe care o reprezintă opera lui Brâncuși este tocmai mutația pe care ea o propune prin reevaluarea perspectivei răsăritene, nonfigurative și nondiscursive. Pe pagina de titlu a fiecărui capitol sunt marcați grafic, de către Dalină Bădescu, pașii de la materie la energie, de la întuneric la lumină, pe care îi face Brâncuși în fiecare etapă a operei sale.
Cartea are și un rezumat în limba engleză, în traducerea lui Florin Sicoie. CUPRINS: Sub semnul lui Neptun, în zodia Peștilor... (în loc de prolog) I. Sculptura românească sau istoria unei absențe II. Lecția de anatomie și cursul scurt de istorie a sculpturii III. De la Răsărit la Apus și retur IV. În căutarea luminii: de la lumină mediteraneană la focul haric V. Masa și gravitația sau despre limitele lui Newton VI. Visul lui Einstein sau de la materie la energie VII. Peștele și Pasărea sau despre alunecare și zbor VIII. O paranteză (I): artizanat, eresuri și infrastructura mitologică IX. Proiectul, privirea și sculptura interioară X. Energia electromagnetică și formă imaterială XI. O paranteză (ÎI): Ansamblul de la Târgu Jiu sau de la morfologie la sintaxa XII. Proiectul nematerializat sau despre posibil ca forma finită
