În vremuri tulburi pentru România, la început de secol XX, Vasilică și Tiberiu, soț și soție, își iau avutul pe care au reușit să-l strîngă în satul lor din Ardeal și, împreună cu toată familia, pleacă să-și facă un rost la București. Ea, școlită la Budapesta, devine cea mai cunoscută moașă din capitală, fiind preferată medicilor din maternitate chiar și de mai-marii urbei. El, fost institutor care a învățat latina și greaca veche la Viena, ajunge să se alăture unui grup de patrioți care se cred rezistența romană împotriva ocupației germane. Pe fundalul vieților celor doi se conturează tabloul unei epoci de mari frămîntări, încheiate odată cu Marele Război, cu personaje dintre cele mai diferite, de la familia regală, vîrfurile politicii românești și intelectualitate, la oameni din popor care se străduiesc să supraviețuiască într-o lume ce se schimbă cu o viteză amețitoare. Acte de curaj nebunesc și fraternizări cu inamicul, prietenii neașteptate și trădări dureroase, deziluzia în fața unei înfrîngeri iminente la sfîrșitul războiului și euforia Marii Uniri, toate acestea se găsesc în București, marea speranță, un roman-frescă despre începuturile României moderne.
