Cel mai bine primit roman de până acum al lui Toby Litt, Cadaverosimil vine cu o povestire para-polițistă londoneză alerta, pe alocuri surprinzătoare, despre consecințele unui dublu omor plănuit să aibă loc într-un restaurant cu aspect de morgă de lux, care însă reusește numai pe jumătate: Lily și Conrad sunt impușcați cu câte trei gloanțe chiar la masă. Dacă ea moare pe loc într-o baie de sânge, analizată apoi cu precizie de autopsier, el supravietuieste, grav rănit. După ce se repune pe picioare, Conrad li se substituie politistilor, despre care crede că nu fac mare lucru pentru a elucida moartea fostei actrițe în ascensiune cu care fusese logodit, și pornește o ancheta personala, înfruntând o serie de indivizi brutali ce îl urmăresc și vor să-l oprească, secretomania poliției, hărțuirile jurnaliștilor, consolandu-se de pierderea iubitei cu prietena cea mai bună a acesteia, dar și cu mama ei, în încercarea de a afla mai multe amănunte pe care numai femeile pot să le știe despre ea, hărțuindu-i el însuși pe cei doi actori pe care-i banuieste că l-ar fi angajat pe asasin — totul ca să înțeleagă de ce și cum, pentru ca apoi să se poată razbună pe măsură. Dar povestirea, scrisă ca un scenariu de film, îi rezerva chiar lui un final-surpriză pe măsură.
Toby Litt (n. 1968) a studiat engleza la Colegiul Worcester, Oxford, și creația literara la Universitatea East Anglia, unde l-a avut profesor pe Malcolm Bradbury. A câștigat, în 1995, Bursa „Curtis Brown“.
Prozatorul și-a propus ca titlurile volumelor publicâte de el să urmeze o ordine alfabetică. Primei sale culegeri de schițe, Adventures în Capitalism (1996), i-au urmat romanele Beatniks: An English Road Movie (1997 — o transpunere in mediul englezesc a romanului Pe drum al lui Jack Kerouac), Corpsing (Cadaveroșimil, 2000) și Deadkidsongs (2001 — o narațiune sumbra, a cărei acțiune se petrece la vârsta copilăriei), apoi culegerea de schite Exhibiționism (2002), despre limitele sexului și ale sexualitatii. Finding Myself (2003) are drept personaj principal o tânără scriitoare care-și invită zece prieteni într-o vacanță plătită de ea, pentru a scrie despre tot ce se întâmplă cu acest prilej. Cele mai recente române ale lui Toby Litt sunt Ghost Story (2004) și Hospital (2007), iar în 2008 publica I Play the Drums in a Band Called Okay.
Toby Litt a fost nominalizat de revista Grantă, în 2003, drept unul dintre cei mai buni douăzeci de tineri prozatori englezi.
„O analiză interesantă a plăcerii de a vedea violența și moartea ca pe niște distracții. Inteligent, dar cam lipsit de suflet.“ (Eithne Farry, fosta recenzentă a revistei Elle)
