Cartea Calea europeana a Republicii Moldova PDF

    Volumul reunește, sub coordonarea prof. doctor Sorin Bocancea și prof. doctor Radu Carp, contribuțiile unui număr de 40 de specialiști din diverse domenii (științe sociopolitice, mass-media, arte) având ca temă evoluția postcomunistă a Republicii Moldova și perspectivele care se profilează în vederea aderării și integrării sale în Uniunea Europeană, pe fondul clivajului evident care există în clasa politică de la Chișinău, care trimite electoratul într-o perpetuă confuzie. Un alt aspect important abordat în carte este fenomenul central care, până acum, a compromis traiectul european al Moldovei: corupția.        Fragment din lucrare:       „De multă vreme, constat faptul că Republica Moldova este o țară a jumătăților de măsură și a paradoxurilor: se proclamă independența, deși majoritatea populației sale nu crede în această independență; în școli se predă limba română, iar în Constituție este stipulată ca limbă de stat „limba moldovenească"; învățăm istoria românilor de peste 20 de ani, dar continuam să ne etalăm drept moldoveni, ceva distinct de romani; avem un statut de „neutralitate" stipulat prin Constituție, dar în realitate o parte a țării este ocupată militar de armatele ruse; avem două Biserici Ortodoxe care se ciocnesc cap în cap și se întreabă cui aparțin; avem două sărbători de Crăciun și două de Anul Nou, iar la fiecare dată importanță a istoriei noastre avem cel put.in două interpretări antagoniste, care încearcă să ne demonstreze că 1812, 1918, 1940 sau 1945 au fost fie „eliberare", fie „ocupație". Cel mai comic, dar în esență tragic, este faptul că, fiind ancorați într-o structură de sorginte euro-asiatico-ruso-sovietică (CSI), încercam să le demonstrăm tuturor că vrem să devenim parte integrantă a unui construct european-occidental ce are ca expresie politică Uniunea Europeană.     În încercarea de a răspunde ce suntem în realitate, ajung la concluzia că moldoveanul nostru este un fel de Ianus Bifrons, care poate vorbi deopotrivă “limba moldovenească" și limba română, poate fi deopotrivă „moldovean" și roman, iar într-un cadru mai extins, poate fi deopotrivă ruso-sovietic și european. În ultimă instanță, aceste dihotomii ale moldoveanului ascund paradigma fundamentală a existenței sale, el nefiind decis dacă aparține civilizației europene (occidentale) sau celei ruse (euro-asiatice). Și asta pentru că moldoveanul „independent" de după 1991 nu a reușit transformarea sa din homo moldovanus sovietic in roman și din homo sovieticus în european.     De ce ar fi avut nevoie de o astfel de transformare? Pentru că românii sunt, prin definiție, un popor european, la fel cum fundamentele culturii și civilizației românești sunt de sorginte europeană.”