Captivitatea cercului

Ochii nesfirsirii Cineva este totdeauna in cercul acela si urla de neatirnare, nici o umbra nu cade din tavan, de spinzuratoare sau de leagan, pentru ca becurile bune s-au furat si celelalte, becurile arse sint ochii nesfirsirii care nu vad malurile, intactele cusaturi ale trupului si fecioarele impaiate cu zegrasul aspru mirosind a mare, nedeschise de nici un monstru marin. Vai, cineva este totdeauna in cercul acela si urla de neatirnare.