Carte de bucate boieresti

În editura românească, cea dintâi carte de bucate rânduite pare să fie 200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești, apărută la Iași în 1841, la Cantora Foii Sătești, ai căror autori – bănuim boieri de rang – se disimulează sub inițialele K. N. și M. K., nu știm dacă din sfială debutantului în branșă sau din desconsiderare față de insolita lor cutezanță ca bărbați. Dar cel puțin identitatea unuia dintre ei nu rămâne mult timp obscură concitadinilor amatori de lecturi, căci M(ihail) K(ogâlniceanu) se recunoaște cu neascuns panaș a fi unul dintre semnatari, „Prometeu manque” – spune – ce „a publicat o carte care, răsturnând toate puterile așezate, călcând în picioare toate pravilele primite de adunare și de obiceiul pământului, are să facă o revoluție strașnică în toată Moldova întru chipul de a face friganele și găluște”. Dar cu mult mai interesantă este precizarea (aproape cu iz profetic) care urmează, privitoare la soarta zisei cărți, și anume că aceasta le va aduce autorilor „cea mai mare reputație între bucătărite”, viitorimea recunoscându-le, fără doar și poate, „numele de introducători ai artei culinare în Moldova”. Mihail Kogălniceanu (6 septembrie 1817, Iași – 20 iunie 1891, Paris) a fost istoric, scriitor, ziarist, Sfetnic al domnitorului Al.I.Cuza, om politic, prim-ministru. După strălucite studii în Franța și Germania, în 1840 scoate revista "Dacia literară", ce va fi însă interzisă după doar trei numere. Constantin (Costache) Negruzzi (1808, Trifeștii Vechi, jud. Iași – 24 august 1868, Iași) a fost un om politic, scriitor și traducător român din perioada pașoptistă. Printre lucrările sale se remarcă "Aprodul Purice" (poezii), "Păcatele tinereților", "Amintiri din junețe".