In alta viata - FORMAT PDF

    Încercând că dezvăluie destinul misterios al unei picturi, Jonathan se va întâlni cu Clară. Și unul, și celălalt simt că s-au mai văzut cândva. Dar când? Și unde? La Londra, în urmă cu un secol...
Citește tot rezumatul cărții In alta viata...     Versiune modernă a piesei "Romeo și Julieta", romanul de față creează o poveste plină de suspans, pornind de la o sugestie metempsihotică.       Fragment din roman:       „Clara intră în micul apartament pe care îl ocupă la Notting Hill. Nu aprinse nicio lumină, strecurându-se în penumbra livingului. Își trecu mâna peste consola de la intrare, o lăsă să rătăcească peste speteaza canapelei, atinse ușor marginea abajurului care acoperea lampa și se duse până la fereastră. Privi strada pustie de sus în jos și-și lăsă gabardina să alunece pe jos. Își scoase cureaua de Ia fusta și cămașa. Goală, trase spre ea pledul pus pe spătarul unui fotoliu și se cuibări în el. Se uită pe furiș la telefon, suspină și intră în camera ei.            *      Jonathan părăsise Savoyul la primele ore ale dimineții. Zburase la bordul primului avion spre Londra. De îndată ce acesta ateriză, începu să alerge pe interminabilele culoare de la Heathrow, trecu de vamă gâfâind și-și continuă goana. Ajuns în fața terminalului, se uită gânditor la coadă lungă de la stația de taximetre, se întoarse și se năpusti în trenul rapid. Heathrow Express deservea centrul capitalei într-un sfert de oră: dacă nu-l pierdea pe următorul, putea să ajungă la timp pentru a transforma în realitate acea dorință pe care o avusese încă de la prima trezire.     Ajunse gâfâind la marginea vertiginoaselor scări rulante care se aruncau în adâncurile pământului. Jonathan le coborî patru câte patru, luă o curbă periculoasă pe marmura lunecoasă de pe jos și ajunse într-un coridor lung al cărui capăt nu-l putea zări. Panourile electronice suspendate de tavane anunțau următoarea plecare pentru Londra în zece minute și douăzeci și șapte de secunde. Platforma nu se zărea încă, Jonathan își acceleră nestăpânită goană.     Culoarul părea fără de sfârșit, un șuierat lung răsună, numărătoarea secundelor se afișa clipind vizibil pe benzile luminoase. Se folosi de ultimele-i puteri. Ușile trenului se închideau când ajunse pe peron. Jonathan își aruncă brațele în față și-și propulsa corpul înăuntrul vagonului.” Citește mai puțin...