După ce i-a trimis lui Romain Rolland primul său manuscris, de 406 pagini, cuprinzând povestirile Oncle Anghel, Sotir și Kir Nicolas, Panait Istrati a avut marea satisfacție de a-l cunoaște personal pe scriitorul francez, la vila sa „Olga“ din Villeneuve, la 25 octombrie 1922.
Din îndemnul lui Romain Rolland, Panait Istrati scrie cu înfrigurare primele două părți, Chira Chiralină și Stavru, pe care le trimite la Villeneuve, în Elveția, la 11 și 22 decembrie 1922, cea de-a treia parte, Dragomir, fiind scrisă în primăvara anului 1932. În această perioadă și până la reîntoarcerea sa în țară, Panait Istrati a locuit în subsolul magazinului de încălțăminte al lui Gheorghe Ionescu, din Paris, rue du Colisee nr. 24, unde și-a scris cea mai mare parte a operei sale.
Citind imediat Chira Chiralină, Romain Rolland îi scria entuziasmat, la 23 decembrie 1922: „Nu mai aștept să-mi găsesc timpul necesar ca să-ti răspund. nu mai pot aștepta, după ce-am devorat Chira Chiralină în toiul nopții... Trebuie să-ti spun numaidecât: e formidabilă! Nu există nimic în literatura de azi care să aibă tăria aceasta. Nu există nici un scriitor de astăzi – nici eu, nici oricare altul – care să fie capabil s-o scrie. Să nu-ti pierzi capul! Căută să-l ții bine! Ai greșeli mari, foarte mari, pe care am să ți le semnalez fără menajamente. Dar, Doamne sfinte! Forța asta, pasiunea asta, viața asta demonică! Nu mai sunt lucruri din vremea noastră, în Occident. Ele mă fac să mă gândesc la secolul al XVI-lea și la mării tigri ai teatrului Elisabetan (Shakespeare și teribilii lui rivali, Webster, Marlowe). Magnific". - Teodor Vârgolici
