După șase sezoane lipsite de succes, domnișoara Minerva Dodger alege condiția de față bătrână în defavoarea vânătorilor de avere. Dar, mulțumită clubului Nightingale, are ocazia să se bucure de o noapte de plăceri.
În acel stabiliment renumit, doamnele poartă măști înainte de a coborî să își aleagă un iubit. Ducele de Ashebury cel diabolic de chipeș este mai mult decât dornic să satisfacă dorințele misterioasei lady – și o atrage pe Minerva într-o superbă aventură ce devine din ce în ce mai intimă. Un bărbat cu remarcabile talente, Ashebury își dă seama că partenera lui de plăceri este nonconformistă domnișoara Dodger. Intrigat de istețimea și de îndrăzneala ei, își pune în minte s-o curteze la modul serios. Cu toate acestea, Minerva refuză să aibă încredere în el. Cum să facă atunci curte unei femei pe care deja o sedusese? Și cum să dovedească faptul că pasiunea dezlănțuită în întuneric este doar începutul unei vieți întregi de plăceri…? Fragment din roman: “Minerva purta o pălărie elegantă, dar simplă, cu boruri late, și o rochie de un galben pal, cu fuste voluminoase. Părul ei lucios și sprâncenele, ochii ei căprui și buzele de culoarea fragilor formau un contrast puternic. Stătea puțin în dreapta podețului, așa încât acesta și iazul din spate serveau drept fundal. Dar centrul, elementul-cheie al imaginii, era ea. Umbrele dimineții, lumina solară filtrată erau exact așa cum avea nevoie pentru a obține efectul dorit. Iubea acest moment, când deținea controlul absolut, când stabilea rezultatul eforturilor lui. Dacă și cifrele ar fi rezultat tot atât de firesc, n-ar fi fost nevoit să se gândească la zestrea ei în momentul în care o privea pe Minerva. La cât de pricepută era la cifre, știa că-l putea ajuta să-și administreze moșiile și să asigure o moștenire spectaculoasă pe care s-o lase urmașilor. Dar asta ar fi presupus ca el să dezvăluie încurcătura în care se găsea în prezent - iar ea nici n-ar înțelege, nici n-ar aprecia situația lui dificilă. Cu aversiunea ei față vânătorii de avere, cum să-l poată vedea drept altceva? - Suntem aproape gata, strigă el. Ea nu se mișcă, nu-l băgă în seamă. Autocontrolul ei, disciplina îl umplură de uimire. Soarele deveni mai puternic, umbrele se retraseră doar puțin. El captă acest moment. Se ridică, merse spre ea și îi întinse mâna. Ea își ridică privirea spre el. - E gata? - Da. - A fost relativ ușor, spuse ea punându-și mâna într-a lui. El o trase în sus, îi prinse gura cu a lui, primind cu bucurie gustul și atingerea ei. Ea se retrase ușor. - Lovingdon. - Lasă-l să privească. - Mă tem că va face mai mult decât să privească. Va pretinde că m-ai compromis și va insista să ne căsătorim. - Ar fi așa rău?"
