Revista Literara Libris Nr. 1 - Martie 2018

Din cuprins: • Brașovul centenar și generația unirii de Adrian Lesenciuc • Scriitorul anului 2017 și autorii Neuma la Brașov de Cătălin Stanciu • Aurel Pantea - Premiul național pentru poezie Mihai Eminescu 2018.
Citește tot rezumatul cărții Revista Literara Libris Nr. 1 - Martie 2018... Negru pe negru istoria astrei memorii de danid dnigan • Convorbiri cu Nicolae Manolescu de Adrian Lesenciuc • Liliana Ursu • Mircea Doreanu • Anastasia Palii • Livia Mihai • Un roman reușit este o felie de viață corect înțeleasă și limpede transmisă. Iinterviu cu Simona Antonescu de Laurențiu-Ciprian Tudor • Mireasa tătăroaică [I] de Gabriela Vlad • Artă în forma ei filosofică [III] de Aurel Ion Brumaru  • Din ce se naște poemul? de Larențiu-Ciprian Tudor • Persida Rugu: Îngerul muntelui roșu de Adrian Lesenciuc • Dinu Flamând: Primăvara la Praga de Mircea Doreanu • Mihai Neamțu: Vârstele iubirii de Laurențiu-Ciprian Tudor • Ioan Pop Barasșovia: Persoane dispărute de Angela Nache Mamier • Gabriel Chifu: Maratonul învinșilor de Ion Topolog • Oana Boc: Scrisoarea Evei de Victor Constantin Măruțoiu • Profesorul Iosif Blaga cu poetul Lucian Blaga și scriitorul Romulus Cioflec de Luminiță Cornea • Ismail Kadare: păpușă de Marius Dobrescu • Teofil Mihăilescu de Laurențiu-Ciprian-Tudor • Primul trimestru literar. Reflectări în reviste de Cătălin Stanciu Fragment din editorialul "Brașovul centenar și generația unirii" de Adrian Lesenciuc, redactor-șef: "Brașovul Centenar, adică Brașovul la o sută de ani de centralitate geografică în România Unită, ar fi fost îndreptățit să-și reclame poziția. Iar aici nu despre poziție geografică este vorba; și orașul Sfântu Gheorghe, centrul administrativ al Covasnei, aflat la doar 35 de kilometri nord-est față de Brașov, ar putea reclama același lucru. Prin poziția Brașovului ne referim la ceea ce spunea Nicolae Iorga, în raport cu momentul primei afirmări majore a națiunii române și conștiinței naționale, Revoluția Română de la 1848: „Ceia ce nu izbutiseră să facă ieșenii, invidiați de cei din București, sau bucureștenii, invidiați de cei de la Iași, acest lucru l-au făcut ardelenii la Brașov, care a ajuns să fie la 1848 și după aceasta, centrul firesc al conștiinței românești, punctul în care se concentrau, prin această oglindire a muncii lui, razele culturii românești întregi, pregătind sufletul poporului pentru care această cultură este făcută”. Așadar, momentul 1848, încheind trei secole de centralitate culturală la Brașov, reclamă continuitatea. Iar despre această continuitate a demersurilor de afirmare a romanității, în care brașovenii erau văzuți de revoluționarul Simion Bărnuțiu drept „cei mai lucrători și mai înflăcărați pentru națiunea română”, avea să afirme, peste timp, același Nicolae Iorga: „Unirea s-a plămădit în orașul de la poalele Tâmpei”. Să încercăm, la o sută de ani de centralitate geografică, să privim altfel generațiile literare. Anumite impulsuri, care ne determină să vedem realitatea cotidiană a literaturii ca efect al expresiei unor valuri ale creației, estompate în timp, cu lungimea de undă de zece ani, ar putea fi, măcar în 2018, lăsate în umbra a ceea ce poate fi numită Generația Unirii la Brașov. Ideologiile literare pălesc în fața altor impulsuri ale celor care, prin textele lor, au contribuit la înfăptuirea unirii, întocmai cum spunea Iorga. Să-i amintim, măcar în treacăt, pe unii dintre marii scriitori și publiciști brașoveni care au trăit momentul 1 Decembrie 1918 ca rezultat și al propriei munci: Maria Baiulescu (1860-1941), Axente Banciu (1875-1959), A.P. Bănut (1881-1970), Zaharia Bîrsan (1879-1948), Andrei Bîrseanu (1858-1922), Ioan Bogdan (1864-1919), Gheorghe Bogdan-Duică (1865-1934), Ioan Alexandru Bran-Lemeny (1886-1954), Romulus Cioflec (1882-1955), Ovid Densușianu ((1873-1938), Vasile Goldiș (1862-1932), Constantin Lăcea (1875-1950), Adolf Meschendorfer (1877-1963), Cincinat Pavelescu (1872-1934), Ecaterina Pitis (1882-1963), Sextil Pușcariu (1877-1948) ș.a." Citește mai puțin...