Ce legătură ar fi putut să aibă Arghezi cu cineva pe nume Pauker? De ce Caragiale le ura adversarilor săi să aibă măcar un copil „literat român”? Ce fel de mici strategii folosea Camil Petrescu pentru a-și promova cărțile - sau cum era el însuși folosit în scopuri similare? Acestea sunt doar câteva dintre temele atinse în istorioarele care alcătuiesc volumul de față.
Radu Pavel Gheo își construiește discursul cu pasiunea celui care nu doar citește, ci și trăiește printre pagini, ediții rare și istorii literare, Viața de după carte devenind, întâi de toate, un manifest discret pentru păstrarea valorii culturale a cărții și un spațiu al memoriei culturale, în care simpla evocare a unei ediții sau a unui autograf se transformă într-o aventură cu iz polițist, iar la final într-o invitație de prețuire a cărții-obiect. Folosind instrumentele unui detectiv literar experimentat, descâlcind fire și limpezind ape ale unor povești uitate sau neștiute, Radu Pavel Gheo ne propune un volum care confirmă că pasiunea pentru lectură poate deveni ea însăși o formă de creație.
Viața de după carte
