Citește aici interviul acordat de Radu Pavel Gheo librariei Libris.ro blog.libris.ro/2016/01/26/radu-pavel-gheo-tot-mai-bine-e-să-fii-scriitor-în-ce-scrie-scriitorul-e-propria-lui-orchestră/ Ediție revizuită Prefață de O.
Nimigean Science fiction, fantasy, basm modern sau chiar post-modern, Făiria începe clasic, cu o navă spațială care eșuează pe o planetă necunoscută, dar ciudat de familiară. Astronauții se transformă în eroi exploratori ai unei lumi care ar semăna cu vechiul Pămînt, însă cu legi și locuri mult mai imprevizibile și mai înșelătoare. În momentul în care în scenă apar un centaur bătrîn și sentimental, un prinț de benzi desenate și o superbă vrăjitoare blondă și rea (cel puțin la prima vedere), realitatea se dă cu totul peste cap: stîncile vorbesc și se luptă în duel, corăbiile plutesc pe nisip, răsar de nicăieri cavaleri în armură și, din cînd în cînd, la granița dintre vis și trezie, imagini dintr-o viață paralelă a aceleiași expediții sugerează o poveste în oglindă, la fel de reală ca aceea pe care o deapănă peste ani singurul martor rămas în viață al călătoriei. „Printre personaje de basm – unele înduioșător de simplute, ca în B.D.-uri – și peripeții «care mai de care», iată-mă regăsind o greu definibilă stare de grație. Ca și atunci cînd am citit Micul Prinț? Sau Povestea fără sfîrșit? Sau, într-un fel, Un yankeu la curtea regelui Arthur?” (O. Nimigean)
Fairia, o lume indepartata
