Cartea celor cinci cercuri - Go Rin no Sho

Încearcă să fii nepărtinitor în orice împrejurare. Nu fi invidios pe ceilalți. Nu te mâhni pentru despărțiri. Nu te înconjura cu lucruri de preț, căci nu îți sunt de niciun folos. Nu te înfricoșa de moarte. Preamărește‑i pe toți Iluminații (buddha) și pe toți zeii, dar nu te bizui pe ei. Nu te îndepărta nicicând de Calea strategiei. (Extras din Dokkodo - testamentul filosofic al lui Miyamoto Musashi)   Fără îndoială, opera cea mai cunoscută a lui Musashi este Gorin no sho ("Cartea celor cinci cercuri"), scrisă în 1645, cu doar câteva săptămâni înaintea morții sale, și adresată discipolului său, Terao Katsunobu. Socotită cartea de căpătâi a luptei cu sabia (kendo), aceasta poate fi considerată deopotrivă un clasic despre artele marțiale în general, întrucât abordează atât principiile luptei individuale cât și pe cele ale confruntărilor dintre armate. Musashi a scris despre arta luptei cu sabia în așa fel încât învățătura să poate fi urmată atât de un începător cât și de un maestru în kendo, desigur la diferite niveluri. Specialiștii în strategie militară pun Cartea celor cinci cercuri alături de alte lucrări clasice în domeniu, precum Arta războiului a lui Sun Tsu din tradiția chineză sau Arthashastra a lui Chanakya din tradiția indiană. De‑a lungul vremii Gorin no sho s‑a bucurat de o popularitate crescândă, interesul față de metodele și tehnicile expuse în acest tratat venind nu doar din partea celor interesați de artele marțiale, ci și din partea marilor corporații, dovedind că principiile expuse aici sunt valabile pentru orice formă de competiție. Practic, Cartea celor cinci cercuri cuprinde învățăturile pe care Musashi le‑a oferit discipolilor săi în sălile de antrenament (dojo). Cele cinci capitole ale cărții trimit la ideea că există diferite elemente ale luptei, așa cum există diferite elemente alcătuitoare ale lumii, ale căror naturi și calități sunt descrise de buddhism, shintoism și alte religii orientale. Cele cinci capitole cuprind metodele sau tehnicile de luptă care sunt asociate cu și descrise de astfel de elemente. Se spune că trebuie să citești Gorin no sho și Dokkodo, pentru a putea să practici pătruns fiind de principiile adevăratei Cai și să înțelegi ce voia să spună Miyamoto Musashi atunci când vorbea despre transformarea lui Setsuninto (sabia care ia viața) în Katsujinken (sabia care dă viață).    Perfecționați-vă cele două virtuți: înțelepciunea și voința, ascuțiți-vă cele două însușiri: percepția și intuiția. Când mintea voastră va fi perfect limpede, iar cețurile nedumeririlor se vor risipi, atunci va apare adevăratul vid. Bazați-vă pe ceea ce este cu adevărat drept! Practicați strategia aplicând-o cât mai cuprinzător! Gândiți-vă numai la dreptate, la claritate și la măreție! Faceți-vă o Cale din vid! Și considerați Calea însăși ca fiind vidul! (Miyamoto Musashi, Cartea Vidului)     CUPRINS: PREFAȚĂ CUVÂNT-ÎNAINTE (al lui Miyamoto Musashi) CAPITOLUL I - Pământ CAPITOLUL II - Apa CAPITOLUL III - Foc CAPITOLUL IV - Vânt CAPITOLUL V - Vid ANEXE ▪ Capitolul "Pământ" servește că introducere și vorbește în mod metaforic despre artele marțiale, conducerea luptei și antrenament că despre arhitectură și construcția unei case. ▪ Capitolul "Apă" descrie stilul de luptă al lui Musashi, numit Niten ichi‑ryu sau "Două ceruri, un stil". Sunt descrise atât tehnicile de bază cât și principiile fundamentale. ▪ Capitolul "Vânt" conține un joc de cuvinte, deoarece caracterul japonez utilizat poate însemna deopotrivă "vânt" și "stil". Aici Musashi prezintă elementele de bază ale școlilor de luptă contemporane, considerând că acestea sunt niște erezii, întrucât amăgesc pe discipoli și îi îndepărtează de adevărata Cale a samuraiului. ▪ Capitolul "Vid" este un scurt epilog, care descrie în termeni esoterici învățătura Zen care l‑a influențat pe Musashi în ceea ce privește starea corectă a minții.