Cartea nunții, primul roman al lui G. Călinescu, este, așa cum îl numea Nicolae Manolescu, un roman „al educației sentimentale", având ca temă centrală iubirea dintre proaspătul doctor în litere Jim Marinescu și tânăra absolventă de liceu Vera Policrat, iubire care se împlinește prin căsătorie. Însă Cartea nunții nu e doar un roman de dragoste, ci și o radiografie a școlii românești în perioada interbelică, în care accentul cade pe relația profesor-elev. Nu în ultimul rând, cartea reliefează, prin contrast, societatea modernă, în plin proces de civilizare și de înnoire în plan social, economic și tehnologic, care învinge definitiv familia ciudată, tributară unor dogme nefericite a personajului principal, o colecție de babe decrepite și de fete bătrâne sterile care populează „casa cu molii" în care protagonistul locuiește alături de mătușile sale.
