Harta e o reprezentare a lumii. Dar, odată răsturnate reperele obișnuite, ea devine altceva. Fie că e vorba de hărțile diabolice ale lui Johannes Muller sau de harta subiectivă, interioară a Amaliei, călătoriile din romanul Laurei T. Ilea reconfigurează un spațiu al nefamiliarului, a cărui traversare presupune transformări – sufletești, psihice, morale – fundamentale. Lumea în continuă schimbare, reactualizarea, prin intermediul unor scenarii misterioase, a unor momente vitale din Marea Istorie, întâlnirile incredibile între personaje extravagante, care modifică pe nesimțite structura intimă a lucrurilor așa cum le cunoaștem, sunt câteva dintre temele de meditație ale romanului. „Cartografia lumii de dincolo deambulează între regiuni arhaice ale Transilvaniei și straniul imperiu al tinereții eterne creat de Johannes Muller la Aachen, în Germania; între Paris și New York, orașul în care Armand Carpentier vrea să pună în practică un proiect pe cât de revoluționar, pe atât de înspăimântător; între dânsul cu rezonanțe barbare de la târgul de fete și survolarea în trombă a Americii de către Amalia, personajul central al romanului. Mi-am dorit ca această carte să fie premoniția lumii viitorului. O lume stranie, pe alocuri monstruoasă, condusă de obsesia lui all inclusive și de noile reguli ale procreării. O lume pe măsura proiectelor extravagante ale celor câțiva excentrici notorii care o locuiesc.“
