Cartea Casa bantuita PDF

Hill House se înălță singuratică pe fundalul dealurilor, iar înăuntrul ei sălășluia întunericul…   Patru persoane au sosit la Hill House: doctorul Montague, un savant care caută dovezi solide legate de manifestările supranaturale; Theodora, asistența sa drăguță și sensibilă; Luke, un aventurier și viitorul moștenitor al Hill House; și Eleanor, o tânără singuratică, fragilă, cu un trecut întunecat. Dar ceea ce la început pare să fie un experiment nevinovat, o întâlnire misterioasă cu niște fenomene inexplicabile, se dovedește rapid a fi o călătorie în cele mai cumplite coșmaruri ale celor patru și o investigație căreia mulți dintre ei s-ar putea să nu-i supraviețuiască. Casa bântuită - romanul care a inspirat serialul difuzat pe Netflix   Unul din cele două mari romane cu subiect supranatural din ultimii o sută de ani. - Stephen King   Sunt puține cărțile care m-au speriat profund... Dar Casa bântuită de Shirley Jackson le-a întrecut pe toate... M-a speriat pe când eram adolescent și încă mă bântuie. - Neil Gaiman   Shirley Jackson este unul dintre acei scriitori extrem de speciali, care nu pot fi imitați... și ale căror cărți exercită o vrajă de durată. - Joyce Carol Oates   Poveștile lui Shirley Jackson sunt printre cele mai înfricoșătoare pe care le-am citit vreodată. - Donna Tartt   O scriitoare extraordinară… Dacă n-ați citit-o, ați pierdut ceva cu adevărat uimitor. - Neil Gaiman   O poveste cu o casă bântuită perfectă, așa cum rar mi-a fost dat să citesc. - Stephen King   Cea mai înspăimântătoare carte pe care am citit-o vreodată. - Carmen Maria Machado   Shirley Jackson nu are egal când vine vorba să descrie într-o proză frumos scrisă acumularea fiorilor de groază. - Dorothy Parker   Lumea lui Shirley Jackson este misterioasă și de neuitat. - A.M. Homes   Unul dintre cei mai străluciți și mai surprinzători scriitori americani ai secolului XX. - Jonathan Lethem   Cărțile ei pătrund adânc în adevărurile teribile care se ascund uneori în spatele ficțiunilor confortabile, dezvăluie trădarea de sub fetele vesele din cartier și din spatele manierelor simple ale oamenilor de la țară. - Donna Tartt   Un roman care o așază pe Shirley Jackson, brusc și fără urmă de îndoială, printre marii maeștri ai genului… la fel de înfricoșător… ca orice a visat vreodată Edgar Allan Poe. - Daily Telegraph   Este cea mai mare maestră… a poveștilor bântuite, criptice. - The New York Times Book Review Să pătrunzi în Hill House este ca și cum ai pătrunde în mintea unui nebun; curând devii la rândul tău un excentric. - Stephen King Fragment din cartea "Casa bântuită" de Shirley Jackson: "Când închise ușa de la camera albastră în urma ei, Eleanor se gândi dărâmată că poate întunericul și apăsarea casei erau cele care o oboseau în halul ăsta, însă nu mai conta. Patul albastru era atât de incredibil de moale! „Ciudat", își spuse somnoroasa, „casa asta poate să fie atât de îngrozitoare și totuși în multe aspecte atât de confortabilă fizic - patul moale, peluza plăcută, focul cald, mâncarea doamnei Dudley. Și compania. Acum pot să mă gândesc la ei; sunt singură. De ce e Luke aici? Dar eu de ce sunt aici? La final găsești iubirea. Toți au văzut că mi-a fost frică." Străbătută de un fior, se ridică în capul oaselor, întinzându-se după plapuma de la picioare. Apoi, pe jumătate amuzată și pe jumătate înfrigurată, coborî din pat și, în picioarele goale, se duse în liniște ca să întoarcă cheia în broască. „Nu vor ști că am încuiat-o", gândi ea întorcându-se în grabă în pat. Cu plapuma în jurul ei, se uită cu o teamă subită spre fereastră, care lumina palid în întuneric, și apoi la ușă. „Aș fi vrut să am o pastilă de somn", își zise. Incapabilă să se abțină, se uită din nou peste umăr spre fereastră și apoi spre ușă. „Se mișcă? Dar am încuiat-o; se mișcă?" „Cred că m-aș simți mai bine dacă aș avea cearșaful pe cap", decise. Ascunsă adânc sub așternuturi, chicoti, bucuroasă că nimeni altcineva nu putea s-o audă. În oraș nu dormea niciodată cu capul sub cearșaf. „Am bătut un drum atât de lung azi", își spuse. Apoi adormi, în siguranță; în camera de alături, Theodora dormea zâmbind, cu lumina aprinsă. Ceva mai departe, doctorul, citind Pamela, își ridică din când în când capul să asculte și o dată se duse până la ușă, unde rămase o clipă, uitându-se în lungul coridorului, înainte de a se întoarce la cartea lui. O lumină de veghe era aprinsă în vârful scărilor, deasupra mării de întuneric din hol. Luke dormea, având pe noptieră o Ianternă și moneda norocoasă pe care o purta tot timpul la el. În jurul lor casa uneltea, așezându-se mai bine și forfotind cu o mișcare care era aproape ca un fior. La șase mile distanță doamna Dudley se trezi, se uită la ceas, se gândi la Hill House și închise repede ochii. Doamna Gloria Sanderson, care deținea Hill House și locuia la trei sute de mile distanță de ea, își închise romanul polițist, casca și se întinse să stingă lumina, întrebându-se scurt dacă își amintise să pună lanțul la ușă. Prietena Theodorei dormea; la fel și soția doctorului și sora lui Eleanor. Departe, în copacii de deasupra casei, o bufniță urlă, și spre dimineață începu o ploaie măruntă și fină, brumoasă și surdă."