Mitologia este sangeroasa, iar resorturile care starnesc violentele inimaginabile din chiar miezul sau sunt multiple, insa rareori reinterpretarea acestora izbuteste atat de bine precum in Casa numelor. Judecata, dispretuita si blestemata de zeii a caror autoritate, ba chiar si existenta nu le mai recunoaste, Clitemnestra din romanul lui Colm Toibin devine o eroina dintre cele mai moderne. Nascute din cea mai profunda rana - tradarea si crima lui Agamemnon -, dar mai cu seama din iubire, setea de razbunare si dorinta de putere ale acesteia nu raman respingatoare in brutalitatea lor. Alternand abil vocile distinctive ale Clitemnestrei, Electrei si a lui Oreste, Colm Toibin rescrie atat de intim suferinta unei familii, disfunctionalitatea si dezradacinarea ei, incat pana si din cele mai sinistre gesturi ale personajelor, care bantuie deja in lumea umbrelor - nume doar -, ramane siajul empatiei si profunzimii conferite de autor. Cand zeii nu mai exista, totul vorbeste despre umanitate, cu bunele si cu relele ei.
Traducere din limba engleza de Mihnea Gafita.
