Cea aleasă. Un destin în prezentul paralel

Romanul Cea aleasă este o utopie frumoasă, cu o structură atipică, evoluând în absența unui conflict puternic și a unui deznodământ plauzibil. Cu atât mai mult suscită interes, cu cât acest mod de scriitură deschide mai multe căi de interpretare la nivel cognitiv. Există totuși un fir epic care se dizolvă în candoarea gândurilor pure, a sincerității simțirii, a valorilor umane intrinseci, drept componente sufletești infuzate de lumină, de bucurie și zâmbet, însemnele bunătății și ale echilibrului interior.    Demersul prozastic al lui I. D. Cristian este susținut de ideea că omul își poate stăpâni viața prin puterea minții, capabilă să ajungă unde „nici cu gândul nu gândești”, iese din timpul subiectiv, levitează și se lasă purtat de vis, descoperindu-se pe sine, dezvăluind și atributele perfecțiunii umane. - Elena Țențu