Ceaslovul si vietile sfintilor monahi neadormiti

Deși au avut și au un rol hotărâtor în formarea evlaviei ortodoxe, Viețile Sfinților continuă să aibă parte de un destin ingrat în spațiul ortodox. De cele mai multe ori documentele cele mai vechi, cuprinzând mărturiile de primă mână ale martorilor oculari, fie s-au pierdut, fie s-au transmis în prelucrări sau rezumate târzii din care adeseori au fost eliminate dezvoltările teologice și detaliile istorice, socotite neinteresante pentru o pietate populară tot mai folclorică. Supuse unei astfel de rescrieri, documentele hagiografiei bizantine își pierd nu doar valoarea de document istoric, dar și pe cea de monumente teologice esențiale ale Bisericii. Restituirea unui acces direct la sursele de primă mână ale literaturii hagiografice răsăritene însoțite de comentarii teologice competențe e o urgență teologică și misionară ce nu poate fi îndeajuns subliniată. Colecția de față își propune să ofere credinciosului cultivat al celui de-al treilea mileniu creștin cele mai importante Vieți de sfinți în traduceri riguroase și prezentări moderne. Seria se deschide cu un „dosar” care include totalitatea surselor existente despre una din cele mai fascinante mișcări duhovnicești din Răsăritul creștin, cea a monahilor Neadormiți („Akimiti”). Veritabil franciscanism răsăritean „avânt la lettre”, manifestare spectaculoasă a unei vieți evanghelice și apostolice radicale și a unei existențe ascetice în context urban, fenomenul akimit face parte din revirimentul ascetic și harismatic al secolului IV. După o istorie frământată, mișcarea akimiților a fost în cele din urmă redusă la tiparele monahismului clasic. A lăsat însă în urmă enigme și o amintire persistentă. Restituirea dimensiunilor ei provocatoare trezește azi deopotrivă admirație și nostalgie, regret și speranță.