Cheia labirintului căsniciei: suplețea iubiri Ferice de cel - sărac cu duhul - care are mereu ceva de învățat, socotindu-se mereu că nu știe. Dar ce să faci cu omul care își cumpără în fiecare zi părerile sale o dată cu revistele, ziarele și cărțile? Cum se poate face ca un astfel de om să devină martor, să aducă o mărturie, să facă astfel încât, în apropierea lui fiind, să se simtă o prezentă? Omul este asemena lui Dumnezeu, funcția lui creatoare e incontestabilă; dar omul nu este creator din nimic, el are un material la dispoziție. Actul său creator este intervenția ordonatoare, risipirea haosului și fixarea de semnificații. Mutatis mutandia, cuceririle realizate de activitatea omenească nu devin fecunde, nu devin tezaur real decât prin necontenita funcțiune a discernământului care să separe aurul de tinichea. Paul Valery spunea: Prostia de a lua un paradox drept o descoperire, o metaforă drept o dovadă, un torent de vorbe ca o sursă de adevăruri de bază și pe noi înșine ca oracole - este înnăscută în noi. Nu sunt niciodată prost, pentru că ori de câte ori prostul din mine scoate capul îl ucid. În fond lucrul rămâne așa: nu este prost cu adevărat decât acela care nu are nicio îndoială că poate fi vreodată. Acesta e serios instalat în prostia lui; uneori iremediabil. - Alexandru Mironescu
Compară prețurile și alege oferta
Se încarcă ofertele din librării…