Chipul tau, maine. Venin si umbra si adio

Venin și umbră și adio este ultimul volum al trilogiei Chipul tău, mîine   Venin și umbră și adio, ultima parte a trilogiei românești Chipul tău, mîine, este considerat și cel mai reușit român din acest triptic aparținînd lui Javier Marias. Eroul poveștii, Jaime Deză, se află la Londra și lucrează pentru agenția secretă de informații condusă de Bertram Tupra. Deza se vede nevoit să se uite la colecția de filme a lui Tupra, care surprind viețile private ale unor politicieni, celebrități sau simpli cetățeni. Scenele oribile, filmate pe ascuns, se infiltrează în mintea și în existența lui precum veninul, contaminînd totul, umplîndu-l de îndoieli și lăsîndu-l în imposibilitatea de a reacționa. Încă urmărit de umbra lui Tupra, se va întoarce la Madrid să-și vadă tatăl și pe Luisa, soția de care încă nu a divorțat și care acum este abuzată de un iubit violent. Astfel, în Spania, o nouă viață începe pentru protagonistul nostru, una care îl face să descopere că poartă în sine, precum semenii săi, posibilitatea de a deveni Sir Death sau Sir Punishment, îngerul întunecat al violenței și al morții. Este sufletul nostru în stare să suporte ceea ce ne e dat să trăim? Trebuie oare să povestim întotdeauna ceea ce ni se întîmplă? Îl cunoaștem cu adevărat pe cel alături de care trăim? La aceste întrebări și la multe altele va răspunde romanul Venin și umbră și adio, piesa ultima care întregește magistral capodopera lui Javier Marias, o sinteză a viziunii sale existențiale și artistice, deghizată într-un captivant român de spionaj.   „Citind Venin și umbră și adio, nu poți să nu te gîndești că acest roman cu totul straniu, cu stilul lui plin de imprevizibil, cu dramele și poveștile lui de iubire, cu scenariile de comedie noir, poate fi prima capodoperă autentică de ficțiune a secolului XXI.” (The Guardian)  „Gravitatea unui scop, nevoia imperioasă de a găsi un răspuns, o cale de a acționa, de aici pornește și se construiește fascinantul roman al lui Marias.” (The New Criterion)  „Un tur de forță literar ce vorbește despre trecutul care ne condiționează, dar și despre prezent, despre ceea ce am devenit.” (The Economist) Traducere din limba spaniolă de Andrei Ionescu Fragment din roman: "Dar domnișoara Perez Nuix n-a căzut în cursă, în improvizată și semiconștienta mea cursă. N-a încercat să-mi ofere ceva pe loc, o compensație, o sumă, un procent, un cadou, nici măcar promisiunea recunoștinței sale veșnice. Știa fără îndoială că o făgăduință nu înseamnă nimic tangibil, și probabil nici simbolic. Lumea spune prea des: rămân veșnic recunoscător", e una dintre cele mai găunoase fraze din câte se pot auzi, totuși o auzim frecvent, întotdeauna cu acest epitaf invariabil, întotdeauna cu același iresponsabil „veșnic", un indiciu în plus al lipsei totale de caracter concret, de adevăr și chiar de sens, ba uneori se mai adaugă: „Orice pot să fac pentru tine, acum sau mai târziu, n-ai decât să-mi ceri, sunt la dispoziția ta oricând, când adevărul e că nimeni nu cere nimic pe loc - ar părea un do ut des, un gest de profitor iar dacă o face mai târziu, fraza aceea găunoasă a fost de mult uitată și de altfel nimeni nu apelează la ea, rareori îi aduci cuiva aminte: „Mai demult mi-ai spus..."; oricum, cel care-și ia inima-n dinți se prea poate să primească următorul răspuns: „Am zis eu așa ceva? Nu știu, e ciudat, mă îndoiesc, nu-mi mai aduc aminte", sau: „Cere-mi orice altceva, dar asta nu, asta nu, e singurul lucru pe care mi-e imposibil să-l fac, nici nu poate fi vorba de așa ceva, nu-mi cere asta", sau: „Nici nu știi cât de rău îmi pare, aș fi făcut-o cu cea mai mare plăcere, mi-e cu neputință, de ce n-ai venit în urmă cu câțiva ani, acum nu-mi mai merge așa de bine ca înainte". Așa că cine nu vrea altceva decât să i se întoarcă serviciul făcut ajunge să ceară el, luând lucrurile de la început, ca și cum n-ar exista antecedente, și trebuind chiar să se roage („Te rog, te rog. Te rog, te rog"). Ea era suficient de inteligență încât să nu-mi promită himere, nici năstrușnice recompense în natură, nimic palpabil, în prezent sau în viitor. "