Chiriasul secundei - Volumul 1

Chiriașul secundei Apoi va scrie Marele Op. Complet, referențial, intangibil, unic. Mai ales Unic. Admira încă o clipă, îndelungă, mașinăria perfectă care îi va înlesni acea aventură a Cunoașterii Complete. Totul strălucea, parcă era o capsulă a timpului, dar asta-i din vreun fi lm ceva, mai ales mecanismul teribil, unicat, un fel de perpetuum mobile, care îi va pune la dispoziție continuu, ca să le citească, să le savureze și adnoteze, noi și noi cărți, toate cărțile, zeci și sute și mii și milioane de pagini, dacă nu și mai multe... El nu va avea altceva de făcut decât să citească, să citească... În răstimpuri, își va nota cu sârguința idei, observații, gânduri, fi liații, note fugare. Pentru Marele Op. Iar mașina își va continua la nesfârșire drumul, pe un traseu deja stabilit, care străbătea întinsă câmpie în volute și cercuri și grațioase unduiri, pentru a reveni la fi nal, la ultima pagină, la ultimul rând citit adică, în punctul de plecare. Periplu închis, opera fi niță! Îmbrățișa încă o dată câmpia, dragă de ea. E timpul. Se urcă în mașinărie, închise carlingă, totul e ermetic, e gata, singur cu sine și cu cartea. Mai ales cu Cartea. Fragment din cartea: Chiriașul secundei - Volumul 1 - Florin Șindrilaru Pentru Marele Op. Iar mașina își va continua la nesfârșire drumul, pe un traseu deja stabilit, care străbătea întinsă câmpie în volute și cercuri și grațioase unduiri, pentru a reveni la fi nal, la ultima pagină, la ultimul rând citit adică, în punctul de plecare. Periplu închis, opera fi niță!Îmbrățișă încă o dată câmpia, dragă de ea. E timpul. Se urcă în mașinărie, închise carlingă, totul e ermetic, e gata, singur cu sine și cu cartea. Mai ales cu Cartea. Trase maneta. Mașinăria porni lin, dar el nu mai aștepta, luă prima carte și se cufundă în citit. Doar avea mii și milioane de pagini de străbătut, și lui îi fusese hărăzit să citească toată experiența asta de veacuri, ce de veacuri, de milenii, numită Literatură, cu „L” mare! Să parcurgă Marele Tot pentru a scrie apoi Marele Op. Și va trimite, astfel, pe acești umili și dragi chiriași ai secundei, în eternitate. Prin Marele Op, desigur... Va face dreptate și celor aproape uitați. Unii cu vreo carte necăjită, alții cu o droaie de cărți, poate la fel de necăjite, care, oricum, își cer dreptul la neuitare. Cine ne dă dreptul să-i uităm? Fiindcă-s modești? Fiindcă-s... Visa la un moment dat să facă o antologie a poeților discreți... atât de discreți, încât erau veșnic umiliți în istoriile literare la „și alții”... De ce „și alții”? N-a făcut-o, dar o va înfăptui acum, parte integrantă din Marele Op...