Din cuprins:
- 1990 Revenire la Peleș;
- 1996 Cîte nu spune omu' la un Beaujolais!;
- 2000 ... Anonimul venetian;
- 2004 Nero, pisici, michimăusi;
- 2005 Generația cool-misto
Pentru acei cititori care se vor întreba în ce măsură jurnalul lui Val Gheorghiu este unul intim, răspunsul va veni chiar din primele rînduri, oferit de autorul însuși. Sub acest semn, al definirii fiecărei intenții, al permanentei descoperiri de noi sensuri în termeni, obiecte și gesturi obișnuite, stă întregul volum. Lumea lui Val Gheorghiu pare ea însăși pictată - în nici un caz creionată - începînd cu devoalarea, pentru privirile absente sau deloc atente ale trecătorilor, a simbolurilor comuniste aflate (încă) pe unele clădiri importante din Iași, continuînd cu memorabila întîlnire cu Andrei Pleșu - cu tot hazul situației -, analiza critică a filmului despre Van Gogh și încheind cu acele comparații ce îi apar în minte autorului privind o veche fotografie cu Piața Unirii din Iași, poza aflată pe unul dintre pereții atelierului său. Iar peste toate acestea pare că tronează, impozant, imaginea castelului Peleș, la care Maestrul se reîntoarce, din timp în timp, pentru a-l explora într-o nouă lumină, din tot acest "puzzle" nelipsind oamenii, de toate felurile, ce mișună în jurul fostei reședințe regale. Nu vă lăsați induși în eroare. Val Gheorghiu descrie cotidianul, dar cotidianul său (în care Dionisie Vitcu îl ura, în timp ce îl pictează), unul ce va căpăta culoare pe măsură ce veți răsfoi paginile acestui jurnal. Nu e jurnal intim. De vreme ce stă sub semnul unei... convertiri. Una formală, forțînd oarecum regimul textului de cotidian să-și asume condiția... însemnării memoriale, să o mlădieze în atare măsură încît să-și piardă din urgența rubricii, pentru a cîștiga în durata meditației. Am plecat de la convingerea că - deși ancorate într-o actualitate de neevitat - textele acestea au însemnat, iată, un segment de viața-mi, poate cel mai dramatic, avînd în vedere neașteptată răsturnare ce l-a marcat, nu fără efecte răscolitoare în existența zilnică. De ce, atunci, dispunerea textelor periodice într-o cursivitate zilnică n-ar suna ca un jurnal? Fie el și intim. și probabil chiar așa sună.
Val Gheorghiu
Cauți Cinci degete-n ochi în format PDF? Gândește-te la Val Gheorghiu.
Înainte să descarci un PDF gratis, amintește-ți că Val Gheorghiu a muncit luni sau ani ca să scrie această carte. Un fișier piratat nu plătește orele de scris, de editare și de rescriere — și lasă autorul fără recompensa pe care o merită pentru munca depusă.
Cel mai bun mod de a susține cultura este să cumperi cartea legal. Verifică varianta PDF — astfel răsplătești munca pe care Val Gheorghiu a investit-o în Cinci degete-n ochi.