Cititoarea

Cartea întâi din seria Marea de Aur și Cerneală Una dintre cele mai bune cărți ale anului 2016 conform Kirkus, NPR, Buzzfeed, Bustle, School Library Journal   Șefia știe ce înseamnă să supraviețuiești. După ce tatăl îi e ucis cu brutalitate, tânăra dispare în sălbăticie împreună cu mătușa ei, Nin, care o învață să vâneze și să fure. Dar după ce Nin este răpită, Șefia rămâne complet singură și niciuna dintre tehnicile de supraviețuire învățate nu o pot ajut să dea de urma mătușii ei. Singurul indiciu pe care îl are este un obiect dreptunghiular straniu, despre care va afla că e o carte, un lucru nemaipomenit într-o societate neinstruită. Cu ajutorul cărții și al unui străin misterios (care are propriile lui secrete întunecate), Șefia pornește să-și salveze mătușa și să-i pedepsească pe cei responsabili de moartea tatălui ei.   Majoritatea lumilor ficționale se feresc de chestiunea alfabetizării în rândul culturilor din fantasy-uri, însă aici asta reprezintă sufletul poveștii. - NPR   Oricine vrea să citească o carte bună, cu un personaj inocent care se maturizează, trebuie să pună mâna pe Cititoarea. Conține mister, o lume unică, aventură, loialitate de nezdruncinat și pirați. Un fantasy proaspăt, deosebit. Numai bună pentru fanii seriei Inimă de cerneală și pentru amatorii de cărți cu eroine. - School Library Journal   Cu un limbaj evocator, o lume fascinantă, personaje multidimensionale și o intrigă captivantă, aceasta e o serie pe care iubitorii de fantasy vor vrea s-o devoreze. - Booklist Fragment din cartea "Cititoarea" de Traci Chee "- Că bărbatul acela puternic ca un bivol? Că bijutierul care a făcut Diamantele Blestemate ale Doamnei Delune? - În comparație cu noi, ei sunt amatori. Putem să te învățăm să-ți folosești talentele cu precizia unui bisturiu. - Cine sunteți? - Suntem o societate de cititori, zâmbi Erastis. Oameni ca tine. „Cititori." Lon rostogoli cuvântul pe limbă, deși respectul cu care îl rostise bătrânul îl împiedică să-l spună cu voce tare. - Societatea s-a format cu mulți ani în urmă, continuă bătrânul, înainte de timpurile pe care istoricii și le amintesc, când fiecare val al istoriei ștergea tot ce fusese înaintea lui. Totul era haos și întuneric și în acel întuneric noi am devenit lumină, cu misiunea de a-i proteja pe toți cetățenii din Kelanna. Lon se încruntă. De când luase sfârșit dușmănia sângeroasă dintre provinciile Ken și Alissar, lucrurile merseseră bine în Deliene. Dar auzea în fiecare zi vești despre războiul din Everică și despre foametea și prăpădul din Liccaro, Regatul-Deșert. - Nu faceți o treabă prea bună atunci, nu-i așa? - Hm, încearcă tu să aperi lumea de ea însăși! - Păi nu asta-i rostul vostru? - Așa-i, zise Erastis zâmbind rușinat. Avem planuri mari cu tine. Îi vorbi lui Lon despre mărețele isprăvi magice pe care le putea face dacă li se alătură. Aveau să străbată munți și să traverseze mari ca aventurierii și proscrișii care populau visele băiatului, pline de oceane, nave și focuri de armă. Faptele lor urmau să aducă pacea într-o lume frământată, proiectându-i printre stele, în legendă. - Niciodată lumea n-a cunoscut această pace, îi atrase Lon atenția. Nici măcar o dată. - O va cunoaște. - Cum de știi? - Avem Cartea. Lon nu știa ce era Cartea, dar simțea că se află la o răscruce: într-una dintre direcții era destinul său de artist al străzii, prevestind oamenilor viitorul pentru câțiva bănuți. Poate că într-o zi părinții săi aveau să-l ia cu ei. Sau poate că nu aveau să se mai Întoarcă. niciodată."