Lumea le-a pus la locul lor. Ele au hotărât că merită altul. Oxford, Mississippi, vara lui 1933. Birdie Calhoun are douăzeci și patru de ani, e contabilă, nemăritată, „cuvioasă și cuviincioasă”, iar cel mai îndrăzneț lucru pe care l-a făcut vreodată a fost să-și spună opinia. Când soțul surorii ei dispare cu tot ce avea valoare în casă, banca amenință să le ia conacul ipotecat. Aici intervine Charlie, o mamă abia întoarsă dintr-un loc despre care refuză să vorbească, hotărâtă să-și recupereze fiica cu un plan pe care niciun om întreg la minte nu l-ar aproba: un club de dans, zece cenți dansul. Birdie refuză categoric la început, dar ajunge curând să-i țină socotelile. Doar că în spatele ușilor închise se întâmplă mult mai multe lucruri decât simplul dans. În scurt timp, conacul devine adăpostul celei mai neașteptate găști de femei din Sud: o veterană cu dantură falsă, o dansatoare bătăioasă, două gemene foste artiste de circ, o doamnă misterioasă la volanul unui Pierce-Arrow și o viitoare doctoriță. Adăugați un șerif care dă târcoale, stăpâna casei care se întoarce pe neașteptate exact în cel mai aglomerat weekend și bastonul electric al bunicii, ținut mereu la îndemână. Nu departe de acolo, la orfelinatul din oraș, Meg, o fetiță de unsprezece ani, a înțeles deja că doamnele de la caritate preferă bebelușii în locul „fetelor mari”. Așa că își exersează discursul și falsifică numărul de pe cărțile poștale de Ziua de Vizită: în loc de doi bebeluși, scrie zece. Doar-doar o veni mai multă lume. Într-o vreme în care sistemul hotăra care femei au dreptul să devină mame, Birdie, Charlie și Meg n-au bani, n-au protectori și n-au de gând să mai ceară voie. Au în schimb un umor sec pe care nu li-l poate lua nimeni.
Una dintre lecturile mele preferate din acest an... Ficțiune istorică la cel mai înalt nivel. Până la ultimul capitol, aveam lacrimi în ochi. - Freida McFadden , autoarea seriei Menajera, în The Guardian
Atât de captivantă, de palpitantă și de-a dreptul fabuloasă, încât nu vrei să se mai termine. - Oprah Daily
Inteligentă, amuzantă și purtată de personaje de neuitat, ale căror opinii și fapte sar din pagină. O lectură obligatorie. - Bonnie Garmus , autoarea bestsellerului internațional Lecții de chimie
Spirituală, îndrăzneață și captivantă, dar și sfâșietoare și plină de compasiune, Clubul dezastrelor e arta poveștii la cel mai înalt nivel. Personajele create magistral de Stockett sunt pur și simplu de neuitat. - Shelley Read , autoarea bestsellerului internațional Viața ca un râu O poveste năvalnică și zguduitoare despre greutăți și nedreptate, despre cruzimea aparte care se dă drept caritate, despre dorul primar al copiilor fără mame și al femeilor fără copii. - The New York Times, Editors\' Choice Poate cel mai important eveniment editorial al anului: Kathryn Stockett revine la 17 ani după fenomenul global Culoarea sentimentelor. - The Mirror
Imposibil de lăsat din mână... O poveste plină de răsturnări... Fanii romanului Culoarea sentimentelor vor adora noul ei roman. - Kirkus Reviews Când hilar, când sfâșietor, romanul oferă o privire memorabilă asupra alegerilor imposibile cu care s-au confruntat femeile în timpul Marii Crize. - Publishers Weekly O aventură trepidantă despre familia pe care ți-o alegi, despre surori complicate, despre busole morale puse la încercare și despre femei descurcarete care scot tot ce se poate (chiar și un ban ușor) din împrejurări cumplite. Stockett e o povestitoare născută. - The Sunday Times
Ar trebui să te înfurie ce li s-a făcut femeilor care nu se conformau și, poate, ce li se face femeilor și astăzi. - Bookreporter Un puternic roman feminist... Stockett aduce în lumină un subiect rar explorat în ficțiune: sterilizarea forțată a femeilor în baza legilor și politicilor eugenice. - El Periódico La fel de ironic ca Catch-22 și la fel de aspru ca Fructele mâniei... Intriga e construită strâns și inteligent, iar personajele lui Stockett prind viață fără efort. - The Oxford Eagle
O ficțiune istorică plină de vervă... Fire narative împletite cu măiestrie și o distribuție plină de culoare. - The Economist Toate cele trei protagoniste sunt convingătoare, dar Meg e vedeta... Vocea ei e unică și te face să râzi în hohote. - Minnesota Star Tribune Cititorii vor râde chiar și atunci când plâng. - ELLE (Franța)
Traducere din limba engleză de Mihai-Dan Pavelescu.
