În acest roman nu războiul e important, din moment ce prezenta lui amenințătoare e continuă, ci efectul său: cum se transformă relațiile umane într-o lume a fricii și a izolării. Scena romanului este un orășel anonim, martor al războaielor iugoslave din anii nouăzeci, în care eroii nu decid asupra destinului lor, ci mai degrabă suportă ororile și nebunia războiului. Însă Comandoul Fantomă oferă o imagine de o precizie tăioasă nu doar despre această stare existențială degradată, aflăm, de exemplu, și faptul că pentru eroii adolescenți ai cărții e important să înființeze o trupă. Ei nu renunță la acest plan al lor. Dintr-un motiv sau altul.
