Conducerea spirituala a Omului si Omenirii

Interpretând rezultatele cercetării sale spiritual-științifice, Rudolf Steiner afirmă că omul care reflectează asupra lui însuși ajunge la convingerea că, în afară de Eul pe care-l cuprinde cu gândirea, simțirea și impulsurile sale de voință deplin conștiente, poartă în sine un al doilea Eu, mai puternic. Acesta ne îndrumă pe parcursul copilăriei pe măsură ce obținem verticalitatea în spațiu, învățăm să comunicăm cu ceilalți membri ai comunității și începem să reflectăm asupra lumii. Prin intermediul acestei înțelepciuni primare (care este conectată încă la ierarhiile spirituale) omul pătrunde în domeniul eteric și apoi, pe măsură ce creștem, o înlocuim cu conștientă de sine și memoria. Ce – sau cine – este înțelepciunea? Steiner sugerează că ea este conectată cu „Eul superior” al umanității, care a viețuit în Iisus între momentul botezului și crucificare. Și chiar dacă n-ar exista nicio Evanghelie și nicio tradiție care să spună că a trăit cândva un Christos, prin cunoașterea naturii umane am descoperi că Christos trăiește în om. Privind în noi înșine și în istoria umanității, putem să înțelegem conducerea spirituală a umanității și a oamenilor. Sacrificiul lui Christos pentru umanitate este doar o parte din participarea cosmică, spirituală, a ființelor de orice fel și de la orice nivel la evoluția omenească.