Consider demersul profesorului Adrian Sârbu ca fiind matur din punct de vedere științific, complex ca abordare teoretică și metodologică, consistent în privința perspectivelor teoretice analizate, de apreciat sub aspect stilistic și demn de apreciat de către comunitatea academică precum și de către actorii instituționali cu responsabilități în dezvoltarea unor politici și servicii de prevenție și suport destinate persoanelor care apelează la tentative de suicid.
De altfel, maturitatea științifică precum și experiența profesională a autorului în domeniul în care și-a desfășurat cercetarea se poate observa din modalitatea comprehensivă de abordare atât a părții teoretice cât și a părții aplicative, întreg demersul fiind o reușită academică. Întâlnim o abundență justificativă, cu referiri atât la teoriile clasice - în care de departe domină analizele durkheimiene - cât și la cele moderne, ceea ce ne conferă o notă de siguranță conceptuală, normativă. În același timp, originalitatea lucrării reiese nu doar din cercetarea complexă realizată, cu note și particularități de dificultate maximă ținând cont de subiectul abordat, ci și din stilul matur de problematizare și de punere în pagină a propriilor idei.
Cercetarea aplicativă reprezintă un vârf științific al eforturilor anterioare ale autorului, reușind de această dată să ducă la nivel de reprezentativitate națională muncă de cercetare, rezultate de configurează atât o hartă cât și un profil al celor care apelează la tentativele de suicid sau al celor care deja au dus până la capăt conduită deliberat-autoagresivă în România post-comunistă. - Prof.univ.dr. Doru Buzducea, Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
