Contractele de intermediere

În lucrarea Contractele de intermediere s-a realizat o analiză a instituției intermedierii în mod cât mai corect și în ansamblul său, fără a fi bazată în exclusivitate pe dispozițiile Codului civil, ci mai ales printr-o prezentare a modalităților practice de aplicare a instituției raportat la întreaga legislație nou-intrată în vigoare între anii 2011-2014, fără a fi limitată la o simplă comparație cu fostele dispoziții în materie. Printre obiectivele și beneficiile lucrării se numără: • analiza instituției raportat la cazuri concrete pentru demonstrarea eficienței și justeței dispozițiilor Codului civil cu privire la intermediere; • oferirea unor propuneri de modificare a textelor legale; • prezentarea de modalități de interpretare a unor situații cu privire la care legiuitorul a omis să se pronunțe; • oferirea de soluții situațiilor în care legea tace; • clarificarea sensului avut în vedere de legiuitor raportat la sintagmele folosite de acesta fără a le defini; • emiterea de opinii proprii cu privire la anumite situații reale sau potențiale ori chiar cu privire la unele soluții ale instanțelor cu care autoarea nu a fost de acord; • oferirea de soluții practice pentru rezolvarea litigiilor și în domeniile care au suferit modificări în ultima perioadă, prin intrarea în vigoare a noilor dispoziții legale speciale, precum și analizarea unor aspecte de ordin procedural și material. Fragment din lucrarea "Contractele de intermediere" de Andreea Stoican "Dubla reprezentare Astfel cum reiese din art. 1.304 alin. (2) C.civ., legiuitorul a dorit să prevadă expres în noua reglementare și o altă formă a autocontractului, și anume dubla reprezentare, căreia îi vor fi aplicabile aceleași condiții și sancțiune ca în cazul mandatului cu sine însuși. Așadar, dubla reprezentare presupune situația în care reprezentantul care a primit împuternicire să încheie un anumit contract de la reprezentat urmează să îl încheie, de data aceasta, nu cu sine însuși, ci cu o terță persoană care, în schimb, va fi reprezentată tot de ell. Prin urmare, deși acest tip de contract nu era interzis nici anterior acestei reglementări, în prezent legiuitorul a dorit în mod expres să prevadă regimul său juridic, astfel încât dispozițiile referitoare la contractul cu sine însuși se vor aplica și în cazul dublei reprezentări. Cu toate acestea, nici încheierea unei duble reprezentări nu poate fi total lipsită de critici, și această varietate de mandat putând ridică semne de întrebare privitoare la obligația de loialitate la care este obligat mandatarul față de cel pe care îl reprezintă, astfel încât, deși el nu mai are un interes personal în executarea mandatului, nu trebuie să favorizeze pe unul dintre reprezentați în defavoarea celuilalt. Prin urmare, în doctrina s-a susținut că această obligație a mandatarului trebuie înțeleasă în contextul primirii unei acceptări din partea celor doi mandanți ca mandatarul lor să mai poată reprezenta și un alt concurent, de unde reiese faptul că, fără a exista o manifestare de voință în mod pozitiv din partea reprezentaților, dubla reprezentare nu poate avea loc. "